La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești l-a ales pe domnul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Munteniei, iar în anul 1862 A.I Cuza a proclamat Unirea Principatelor. În anul 1986 a fost inaugurată prima linie a magistralei II a metroului bucureștean.
1859: Adunarea Electivă a Ţării Româneşti l-a ales pe domnul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Munteniei
În luna septembrie a anului 1857 se desfășoară Adunările Ad-Hoc de la Iași și București care votează unirea Țării Românești cu Moldova sub un prinț străin de religie creștină dintr-o dinastie conducătoare a Europei.
Hotărârile Adunărilor Ad-Hoc au fost trimise marilor puteri întrunite în cadrul unei Conferințe la Paris în 1858. Astfel, marile puteri elaborează documentul „Convenția de la Paris” pentru Țara Românească ce prevedea: unirea Țării Românești cu Moldova sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, iar domnul urma să fie ales de o Adunare Electivă.
Profitând de textul ambiguu al Convenției, românii îl aleg la 5 ianuarie 1859 ca domn al Moldovei pe A.I. Cuza. De asemenea, Cuza este ales și ca domn al Țării Românești la 24 ianuarie 1859.
1862: Alexandru Ioan Cuza a proclamat Unirea Principatelor
La 24 ianuarie 1862 a avut loc deschiderea, la București, a primului Parlament unic al României.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a proclamat, în fața Adunărilor Moldovei și Munteniei, unirea definitivă a Principatelor.
În plus, orașul București a fost desemnat Capitală a țării, în defavoarea Iașiului.
