Noul an școlar 2021-2022 începe luni, 13 septembrie, cu griji noi și probleme vechi. Este al doilea an la rând când școala începe în vremuri de pandemie. Și deși mulți își puneau speranțe într-o ameliorare a situației epidemice, lucrurile stau mai rău decât anul trecut. Bilanțul cazurilor de COVID a depășit 2.000 de cazuri pentru a șasea zi la rând și e aproape dublu față de cel înregistrat acum un an. Duminică au fost 2.255 de cazuri de infectări, față de 1.311 câte erau în 12 septembrie anul trecut.
Ministerul Educației a cerut directorilor să ia măsuri astfel încât să nu se creeze aglomerări în curțile școlilor în prima zi de școală. Cu toate acestea, mai mulți politicieni au anunțat deja că vor participa la festivitățile de deschidere. Dacă anul trecut părinții nu s-au putut bucura alături de copiii lor de emoția primei zile de școală, de data aceasta părinții vor putea să participe la festivitățile de pe 13 septembrie. Trebuie să aibă mască de protecție și să respecte distanța de siguranță față de ceilalți.
Cât de sigură este școala pentru copii?
Elevii se întorc fizic în bănci, dar nu se știe pentru cât timp. Ministrul educației este, la rândul lui, destul de pesimist. S-ar putea să fie vorba doar de o lună. La jumătatea lunii octombrie, rata de incidență ar putea ajunge la 6 la mie, limita de la care se trece în online.
Pentru 7.000 de elevi școala începe, de altfel, direct online. În cazul a 5.000 dintre ei, nu este vorba de COVID, ci de mai vechile probleme de infrastructură. E o problemă care parcă nu-și găsește rezolvare: în continuare sunt școli în clădiri vechi și neconforme. Iar directorii unităților de învățământ mai au de rezolvat o problemă: cea a frigului de la iarnă.
Medicii insistă să fie respectate regulile sanitare din pandemie: mască, distanțare, iar acolo unde este posibil, vaccin anti-COVID. Cu toate că este cea mai la îndemână armă împotriva pandemiei, vaccinarea în România a ajuns într-un moment critic. Puțin peste 4.500 de persoane se vaccinaseră duminică în decurs de 24 de ore. Asta, în condițiile în care scenariul este cât se poate de îngrijorător. Sunt estimate 10.000 de infectări pe zi în octombrie. Specialiștii îi îndeamnă pe părinți ca la primul simptom, specific unei răceli, să-și testeze copilul anti-COVID și sub nicio formă să-l lase la școală.
Cu o zi înainte de începerea școlii, premierul a cerut ca toți elevii să fie în siguranță la revenirea în clase. 141 de copii bolnavi de COVID erau internațiduminică în spitale, din care 9 la Terapie Intensivă.
Ce își doresc părinții și copiii de la școală
Florin Cîțu și-ar dori ca tot anul să se desfășoară în format fizic. Asta își doresc și aproape 80 la sută dintre copii și profesori. Jumătate dintre copii își mai doresc însă ceva: lecții interactive, arată cel mai recent studiu realizat de World Vision România.
Așadar, care sunt așteptările părinților și elevilor în prima zi de școală?
„Ne dorim să înceapă cursurile în siguranță pentru copii, să se respecte măsurile igienico-sanitare”, spune o mămică.
„A fost un an ciudat, diferit, și cu online, și fizic. Dacă mergem fizic, se face mai bine, mai corect școală”, spune o elevă adolescentă gândindu-se la anul trecut.
– Cum ar trebui să fie profesorii ca să fie acei profesori ideali?
– Să se pună și în pielea copiilor”, este părerea elevi
Părinții nu vor doar să-și știe copii în siguranță și la adăpost de COVID, vor și ca dascălii să-i facă pe cei mici să iubească școala.
„Relația cu educatoarea să fie una constructivă, să se bazeze pe creativitate, nu neapărat pe impus limite. Să învețe distrandu-se”, dorește o mămică.
„Și copiii trebuie să se implice, dar nu prea mai e dorință. Nu prea mai citesc, educația e ce reușesc ei să facă prin jocuri sau socializare. Să folosească internetul și pentru a se dezvolta”, și-ar dori un alt părinte.
Rata abandonului şcolar riscă să explodeze, avertizează specialiştii.
„M-aș uita la acei copii care ne spun cu disperare că la început de an școlar sunt absolut speriați de materia pe care o au de recuperat, asta înseamnă că au pierdut foarte mult. Fac apel la noi și la părinții lor să fie alături de ei, pentru că asta e cea mai mare dorință a lor. Dacă vor avea acces la educație, să fim alături de ei”, îndeamnă Mihaela Nabăr, director executiv la World Vision România.
Cât costă ghiozdanul cu rechizite pentru grădiniță
Începutul de an școlar reprezintă o provocare și pentru buzunarul părinților. Constituția garantează accesul gratuit la educație în România, dar adulții știu că luna septembrie înseamnă, de fapt, multe calcule și cheltuieli. Cumpără rechizite, manuale alternative, cretă și, în general, cam tot ce este nevoie pentru clasă. Cei mai mulți dintre ei au primit deja listele cu rechizitele necesare, iar costurile se ridică la sute de lei.
Digi24 a făcut un experiment și a vrut să vadă cât costă rechizitele pentru un copil de grupa mică, într-o grădiniță de stat. Am luat lista cerută de doamna educatoare și am pornit la cumpărături. Am primit o listă cu 40 de produse pe care un copil care intră la grădiniță în grupa mică trebuie să le aducă, de la creioane colorate la plastilină.
În coșul de cumpărături am așezat creioane de tot felul, acuarele, coli și cartoane colorate, agrafe de birou, piuneze, magneți, foarfeci simple sau cu model, bibliorafturi, mape cu buton și folii protectoare. Lista este completată de produse ca puzzle-uri de lemn, seturi de jucării tematice, cărți de povești și jucării.
„Costul total al acestui coș ajunge undeva la 280 de lei, cuprinde toate articolele necesare, creioane, plastilină, seturi de creație, jocuri, hârtie creponată, cărți de povești, jocuri LEGO”, spune Dana Chiș, proprietar de librărie.
În librăriile deschise în țară a fost, de altfel, forfotă în ultima zi de vacanță.
– Stilou care e mai bun, bloc de desen să îmi dați, mic. Și învelitoare, cere o clientă.
– Am cumpărat caiete de română, matematică, biologie, geografie. Acuarele, compas, acum învelitori, explică o altă clientă.
– Ați calculat cam cât vă costă acest început de an școlar?
– Sinceră să fiu, nu. Mai bine nu, mergem și plătim, asta e.
