Pe undeva, e nedrept să existe administraţii locale atât de performante încât să pună în umbră cel mai mare judeţ din ţară – ştiţi care, cel cu mai mult de un milion de locuitori, adică Iaşul. Mesajele administraţiei judeţului despre investiţiile făcute din când în când nu vor face niciodată aluzie la ce se întâmplă în curtea altora.
Nici măcar o vizită ministerială, cum a fost cea de acum câteva zile a Ralucăi Turcan (FOTO JOS), de la Cultură, nu s-a lăsat cu vreun anunţ de alocare de cine ştie ce fonduri pentru vreun imobil de patrimoniu din cine mai ştie câte sunt practic abandonate în Iaşi. S-a lăsat în schimb cu un mesaj nerostit de genul „poate că Guvernul sau autorităţile de management care gestionează fondurile europene îţi dau, dar nu-ţi şi bagă în traistă”.
Dacă ar fi să tragem linie după aproape trei ani de mandat la Consiliul Judeţean, după banii alocaţi pentru investiţii în licitaţiile lansate pe platforma electronică de achiziţii publice e foarte probabil că Iaşul nu este pe podiumul judeţelor în ceea ce priveşte dezvoltarea atât de des clamată.
Să începem cu punctele tari, chiar dacă aici nu este meritul administraţiei judeţului. De departe, cea mai mare investiţie care se conturează la Iaşi este Spitalul Regional de Urgenţă, evaluat la nivelul preţurilor de acum la peste 600 de milioane de euro. Dar acest atu dispare în raport cu Clujul, care şi el are un SRU, şi cu Craiova, unde, la fel, se derulează un proiect similar.
În acelaşi timp, Craiova îşi măreşte aeroportul cu sprijinul unei finanţări identice cu cea obţinută la Iaşi, 351 milioane de lei. Dar peste 300 de milioane investesc, fiecare, aeroporturile din Cluj-Napoca şi din Oradea – urmate de Constanţa, care a alocat 260 de milioane în cel mare („Mihail Kogălniceanu”) şi în cel mic (Tuzla). La fel ca la Iaşi, niciuna dintre aceste aerogări nu depinde financiar de administraţia judeţului unde se află.
