Biserica Ortodoxă îi comemorează la data de 9 martie pe cei 40 de Mucenici, soldați uciși în Sevastia în vremea împăratului Licinius.
Ziua Mucenicilor este, însă, plină de credințe populare, de tradiții. Se consideră că, în această zi se deschid porțile Raiului și mormintele, iar gospodinele obișnuiesc să pregătească bucate alese. de unde nu lipsesc colacii numiți Mucenici.
Astfel, gospodinele pregătesc colaci copți în forma cifrei 8. Colacii se fac din aluat de cozonac și se ung cu miere și nucă. În anumite zone ale țării, în Dobrogea și Muntenia, colacii sunt făcuți tot în forma cifrei 8, dar de mici dimensiuni și nu sunt copți, ci fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă.
Mucenicii sunt consumați abia după ce au fost duși la biserică și sfințiți. În ziua de Mucenici se fac praznice și se împart alimente, în memoria persoanelor decedate, iar pe lângă clasicii Mucenici, se obișnuiește să se împartă și fasole, nuci, fructe și alune.
Motivul pentru care se beau 44 de pahare de ziua celor 40 de Mucenici. Pe data de 9 martie, românii sărbătoresc cei 40 de Sfinţi mucenici din Sevastia. În această zi se respectă superstiţii şi obiceiuri vechi de sute de ani. Tot în această zi, se vor bea 44 de pahare cu vin roşu, în semn de putere, de vigoare, așa cum au avut soldații uciși în Sevastia.
Sărbătoarea creştină se suprapune peste începutul de An Agrar, sărbătorit la hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele friguroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor, notează site-ul www.crestinortodox.ro.
Ziua de Mucenici încă păstrează unele elemente rituale ale străvechiului început de An agrar celebrat la echinocțiul de primăvară. Pe stil vechi, ziua de 9 martie era hotar între zilele aprige ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor.
