Dependența de bugetul de stat în anul pre-electoral 2023 se vede și în scăderea gradului de autofinanțare
Banii europeni pe care comuna Ceplenița și-a construit rețeaua de gaz a făcut această comunitate cel mai puțin dependentă de alocările bugetare de la București. Raportul dintre sumele livrate de la București și veniturile totale încasate de-a lungul unui an calendaristic este unul dintre criteriile de performanță ale administrațiilor locale. Evident, cu cât acest raport este mai mic, cu atât dependența bugetului local de banii de la guvern este mai mică.
La Ceplenița, banii de la București au reprezentat 38,9 la sută din bugetul comunei pe anul trecut. Practic, Bruxellesul a decontat 12,3 milioane de lei, iar Bucureștiul a trimis la Ceplenița 8,3 milioane. Cu tot cu sursele proprii, veniturile comunei s-au ridicat la 21,4 milioane de lei.
În 2022, Țuțora a fost vârful în județ, cu 29,8 la sută, performanță atinsă tot pe baza deconturilor din fonduri europene.
O comună a adus bani de acasă
De regulă, în prima parte a clasamentului pe județ se află comunitățile mari, precum municipiile Iași și Pașcani, alături de Miroslava, Valea Lupului și alte comune suburbane Iașului, cu un raport de performanță cuprins între 50-60 la sută.
La celălalt capăt al clasamentului după acest indicator se află comuna Dolhești. Ciudățenia este că administrația comunei a reușit să treacă de 100 de procente (107,38 la sută). Explicația se regăsește tot în secțiunea fondurilor europene: primăria a trebuit să dea înapoi 1,65 milioane de lei din banii primiți de la UE.
Sub „performanța” celor din Dolhești se află primăriile din Moșna, Scânteia și Tansa, care au avut anul trecut bugete constituite în proporție de peste 94 la sută din banii trimiși de la București. De altfel, cele mai multe UAT-uri din ultima parte a acestui top au atras foarte puține fonduri europene. Orașele Hârlău și Podu Iloaiei nu stau nici ele mai bine.
Primăriile au făcut mai puțini bani din surse proprii decât în 2022
Cât privește gradul de autofinanțare, care este un indicator al contribuției exclusiv locale la bugetul propriu, Miroslava își păstrează poziția de frunte: 37,6 la sută, față de 43,1 la sută în 2022. Valea Lupului se menține pe locul 3 (33,12 la sută), dar pe locul secund urcă Rediu, în locul municipiului Iași (33,15 la sută, față de 27,36 la sută pentru Municipalitatea ieșeană). Pentru toate cele 99 de UAT-uri, acest indicator este mai mic decât în 2022.
De exemplu, în coada topului se află Consiliul Județean, care a coborât la doar 1,56 la sută, de la 5,89 de procente marcate în 2022. Sub 4 la sută mai sunt doar comunele Cucuteni și Ceplenița – pe care banii europeni veniți pentru rețeaua de gaz nu o ajută la acest indicator.
