Medicamentele prescrise de medici „off label”, în afara recomandărilor de pe prospect, trebuie plătite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Coroborată cu sentinţe recente ale Curţii ieşene de Apel, o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trasează drumul pe care îl au de urmat bolnavii a căror ultimă speranţă este un medicament folosit neconvenţional.
E.C.G. s-a adresat justiţiei la începutul lunii decembrie a anului trecut. Cazul ieşencei era similar cu al multor altora, afectaţi de boli grave. Tratamentul convenţional nu mai funcţiona, iar medicii erau forţaţi să apeleze la medicamente recomandate pentru alte forme ale bolii decât cea de care suferea pacienta. Concret, ieşeanca suferă de cancer, carcinom ovarian seros epitelial. Fusese diagnosticată în 2018. Urmase tratamentul recomandat, iar în mai 2019 fusese declarată liberă de boală. Din nefericire, în iunie 2020 boala recidivase. Timp de doi ani, se încercaseră diverse variante de tratament, inclusiv chimioterapie pe bază de platină, dar fără ca boala să poată fi oprită. În septembrie anul trecut, se intervenise chirurgical, pentru îndepăratarea metastazelor hepatice. S-a renunţat la operaţie, atunci când s-a constatat că boala era mult mai avansată decât o arătau aspectele imagistice. În disperare de cauză, medicul oncolog curant a recomandat tratament cu Lynparza, medicament autorizat în România şi compensat 100%. Problema consta însă în faptul că, în conformitate cu normele româneşti, medicamentul se foloseşte doar în situaţiile în care chimioterapia cu platină dă un răspuns, fie el şi parţial. Cu alte cuvinte, în lipsa unui rezultat al chimioterapiei, bolnava putea să încerce să se trateze cu aspirină, pentru că Lynparza nu îi era permisă. Singura variantă disponibilă pentru E.C.G. era să-şi cumpere medicamentul pe banii ei. Or, preţul era prohibitiv, între 9.280 şi 22.270 lei pe flacon, în funcţie de concentraţie.
În urmă cu cinci ani, Ministerul Sănătăţii a iniţiat un proiect de ordin care viza înfiinţarea unei comisii care să analizeze tocmai situaţiile în care medicii propuneau un medicament „off label”, în afara indicaţiei terapeutice standard. Ordinul nu a fost emis nici în ziua de azi, iar bolnavii aflaţi în situaţia de a încerca un tratament neconvenţional au rămas fără altă soluţie decât să ceară direct obligarea instituţiilor statului la suportarea costurilor.
