Mai bine de un sfert din totalul unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Iaşi au un număr efectiv de şcolari/preşcolari mai mic de 50. Sunt 600 de şcoli şI grădiniţe în judeţ, cu tot cu structurile arondate, iar în 184 dintre acestea merg zilnic mai puţin de 50 de copii. Se poate face performanţă într-o şcoală unde sunt, de exemplu, doar 8 elevi? Pot beneficia de educaţie de calitate dacă studiază în clase în regim simultan?
În judeţul Iaşi, reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care funcţionează în anul şcolar 2023-2024, cuprinde 600 de unităţi şcolare. Am cerut Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi lista unităţilor în care studiază mai puţin de 50 de şcolari/preşcolari. Potrivit ISJ Iaşi, din cele 600 de unităţi şcolare, 184 de structuri şcolarizează maxim 49 de copii. Astfe, în cazul a aproape 31% din şcolile şi grădiniţele din judeţ, sunt sub 50 de elevi/preşcolari care trec zilnic pragul.
„Ziarul de Iaşi” a luat legătura cu foştii inspectori şcolari generali ai ISJ Iaşi şi cu liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iaşi, pentru a afla la ce nivel poate ajunge educaţia primită de aceşti copii şi care ar fi posibilele soluţii, pe termen lung.
Comasarea şcolilor: o posibilă soluţie?
Unităţile şcolare cu personalitate juridică se află la o distanţă considerabilă de respectivele structuri arondate, iar infrastructura rutieră deficitară nu le permite copiilor să ajungă la şcoala-centru. Opiniile cu privire la eficienţa educaţiei în şcolile cu un număr mic de elevi sunt variate. Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iaşi, subliniază importanţa menţinerii acestor şcoli în comunităţile rurale, evitând naveta copiilor către centre.
„Eu cred că sunt contexte în care este oportun, chiar dacă ai doar 8 elevi într-o şcoală. E mai bine poate să îi ţii acolo decât să-i aduci la o şcoală de centru la aproape 20 de kilometri, când ştim cu toţii că nu avem infrastructura pusă la punct, nu avem mijloace de transport în comun şi nu ştiu dacă este chiar aşa de sănătos pentru un copil să-l transformăm în navetist de la o vârstă fragedă”, a precizat acesta.
Totuşi, el recunoaşte că există contexte în care profesorii pot fi necalificaţi în aceste unităţi şcolare mici şi ar putea fi necesară comasarea acestor şcoli. „Dacă locaţia respectivă se pretează la o navetă rezonabilă, dacă e făcută în condiţii de siguranţă, evident că într-un astfel de context putem vorbi de o comasare fără niciun fel de dubiu”, a completat preşedintele USLIP Iaşi.
Camelia Gavrilă, fost Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, a explicat că pentru elevii din clasele I-IV deplasările pot fi dificile şi depind de comunitatea locală. „Întotdeauna când vorbim de învăţământ primar există o rezervă a comunităţii locale, fiind, de multe ori, o decizie a acesteia. Primăriile consideră că este mai bine să conserve o unitate, asigurând confortul copiilor”, a menţionat aceasta.
