Trei prieteni au ajuns în fața judecătorilor pentru doar 200 de euro. Suma reprezenta un împrumut acordat în urmă cu patru ani și nerambursat. Creditorii au pierdut în primă instanță, pentru că legea impune condiții foarte stricte pentru dovedirea împrumuturilor între prieteni sau rude.
Conform plângerii depuse de Alexandra și Constantin C., îl împrumutaseră pe Vlad C. cu 200 de euro, în februarie 2020. Vlad C. era fratele unei prietene din liceu a Alexandrei C., așa că împrumutul fusese dat pe încredere. Singura condiție fusese ca banii să fie returnați cât mai curând cu putință. Timpul a trecut însă, dar Vlad C. nu dăduse banii înapoi, nici măcar după ce, în aprilie 2021, îi trimiseseră o notificare oficială.
Pârâtul nu a depus nicio întâmpinare sau note scrise și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și preciza poziția. În aceste condiții, judecătorii nu au avut ca probe decât declarațiile celor doi creditori. Conform Codului Civil, niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, decât dacă valoarea acestuia este mai mică de 250 de lei. Proba cu martori este acceptată doar împotriva unui profesionist, dacă este vorba de un act juridic făcut de acesta în exercițiul activității sale. Spre exemplu, se poate dovedi cu martori plata unor muncitori care au făcut amenajările interioare dintr-o locuință. De asemenea, proba cu martori nu trebuie făcută dacă „partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-și întocmi un înscris”. Este cazul, de exemplu, a împrumuturilor între rude, soacra putând fi jenată să-i ceară ginerelui un înscris pentru banii împrumutați. Imposibilitatea morală trebuie însă dovedită.
În cazul lui Constantin și Alexandra C., magistrații Judecătoriei au apreciat că nu putea fi vorba de o imposibilitate morală în sensul legii. „Contrar celor susținute de către reclamanți, instanța constată că împrejurarea conform căreia pârâtul ar fi fost fratele unei prietene din liceu de-ale reclamantei nu poate determina reținerea imposibilității morale de a întocmi un înscris pentru dovedirea împrumutului. Doar neprezentarea pârâtului la interogatoriu nu poate dovedi prin ea însăși aceeași imposibilitate morală ori existența împrumutului. În consecință, instanța stabilește că nu s-a făcut dovada contractului de împrumut dintre părți, astfel că pârâtul nu poate fi obligat la restituirea vreunei sume de bani cu acest titlu”, au conchis judecătorii.
Acțiunea celor doi a fost respinsă în primă instanță. Ei mai au șansa apelului, a cărui judecată a început ieri, în fața Tribunalului.
