Proiectul de regulament pentru folosirea si administrarea cimitirelor din Pașcani, propus de actuala conducere a municipiului, nu a fost aprobat. Dezbaterile au avut loc pe 28 septembrie a.c. in cadrul unei ședințe maraton, de peste șapte ore a legislativului local. Argumentele pro si contra expuse in cadrul ședinței au fos continuate cu declarațiile publice făcute pe rețelele de socializare, in emisiuni si conferințele de presa, de cei implicați direct in acest subiect. In urma au rămas multe întrebări fără răspuns, confuzie si îngrijorări justificate in rândul cetățenilor. BIT TV își propune ca pe parcursul unei serii de știri si reportaje sa contribuie la clarificarea acestei situații, sa pună întrebările necesare si sa afle răspunsurile pe care dumneavoastră le așteptați.
Pentru început ar trebui clarificată situația cimitirelor din municipiu Pașcani, 11 la număr.
Sunt 10 deja folosite si unul in curs de amenajare de Primarie, in cartierul Fantanele. Din cele 10, patru se afla in oraș, Cimitirul Evreiesc de pe strada Dragoș Vodă, cimitirul ortodox de pe strada Grădiniței administrat de Biserica „ Înălțarea Domnului”, cimitirul de la Biserica „Sfinții Voievozi” – Protopopiat si cimitirul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, aflat la ieșirea din Pașcani.
Din punct de vedere al folosinței, toate cele zece cimitire care funcționează deja, sunt administrate de bisericile aparținătoare iar cimitirul municipal la care au început lucrările, cu bani de la bugetul local, ar urma sa fie administrat de Primărie.
Din punct de vedere legal situația este mult mai complicată. Toate bisericile vechi din Pașcani și-au organizat primele activități si cimitire pe terenurile date de Biserica Ortodoxa, sau donate. După naționalizarea lor, terenurile au rămas in folosință, dar după Revoluția din 1990 nu au fost clarificate documentele privind proprietatea. In tara, unele biserici au obținut acte prin reconstituirea dreptului de proprietate, sau uzucapiune după folosință îndelungată.
„Naționalizarea cimitirelor”, din pix
La Pașcani, majoritatea bisericilor au întâmpinat dificultăți in acest sens. Unele au adeverințe de atestare dar nu au fost suficiente in instanțele de judecata, altele nu au mai găsit nimic in arhive.
Indiferent de situatie, in anul 1999 ele au fost trecute in proprietatea publica a municipiului Pașcani, fără ca Primăria sa aibă acte doveditoare, prin Hotărârea Consiliului Local nr 53, odată cu toate clădirile, străzile si terenurile publice. Doi ani mai tarziu, domeniul public al Pașcaniului a fost preluat in domeniul public al județului Iași, atestat prin Hotărârea de Guvern nr 1354 din 27 decembrie 2001. In hotărârea Consiliului Local din 1999 `nu sunt trecute nominal si suprafețele de teren, ci doar ca sunt preluate cimitirele orășenești si comunale, cu o valoare totală de peste 1 milion de lei vechi.
Suprafetele apar, insa într-un regulament aprobat de legislativul pascanean, in 2009, după cum urmează: cimitirul de pe strada Grădiniței cu 24 422 mp, cel de la Lunca cu 12688 mp, cel de la Gastesti cu 9250 mp, cel de la Blagesti cu 9468 mp, la Sodomeni cimitirul vechi cu 4236 mp si cel nou cu 2335 mp iar cimitirul evreiesc cu 6909 mp.
Intr-un alt regulament aprobat in 2018 sunt trecute aceleași suprafețe, fără cimitirul evreiesc, iar in proiectul de regulament din anul 2023 apar 8 cimitire, dar nu mai sunt trecute suprafețele de teren.
Extinderi pe terenuri donate sau cumparate
In cei aproape 23 de ani de când cimitirele au fost trecute in domeniul public ele au fost extinse in funcție de cerințe, pe terenurile donate de enoriași sau cumparate de la vecini, unde au fost făcute amenajări si construcții. Primarul municipiului nu a prezentat o situație clara in acest sens si nu a finalizat inventarul locurilor de veci, început de peste trei ani de zile. De exemplu la parohia din Lunca Pașcani biserica are intabulată o suprafață de teren pe care se afla casa paznicala si câteva zeci de locuri de veci. De asemenea parohia din Bosteni are 5 hectare de teren, dat in posesie de Comisia Locală de Fond Funciar si pentru care se așteaptă titlu de proprietate. Acolo a fost amenajat si un cimitir. La Sodomeni cimitirul vechi aparține bisericii cu acte emise din anii 1930, spune preotul paroh Mihai Dascălu, iar cimitirul nou a fost amenajat pe un spațiu verde din apropiere. De asemenea cimitirul evreiesc a fost trecut din domeniul public in cel privat, cu scopul de a fi dat spre folosința comunității iar consilierii locali au aprobat o hotărâre in acest sens.
Mai rău ca pe timpul lui Ceausescu
Viceprimarul municipiului, Cristian Rățoi a vorbit despre aceste situații in ședința legislativului local din 28 septembrie a.c. El a solicitat modificarea proiectului de regulament ținând cont de particularități si cutume, in urma unei consultări cu toți consilierii locali.
In același context consilierul local Leonard Ursu a subliniat ca Biserica de la Gastesti este mai veche decât zona urbana a Pașcaniului si ca terenul in deține de mult timp iar cimitirul evreiesc este monument istoric pentru ca nu au mai fost făcute înmormântări de zeci de ani de zile si ar trebui dat comunității mozaice.
Primarul Marius Pintilie nu a luat in considerație problemele arătate de viceprimar. Ediul a susținut ca cimitirele din Pașcani sunt in proprietatea administratiei locale, indiferent de modul de obținere a terenurilor si ca ele trebuie administrate de Primărie pentru a fi făcute funcționale.
BOR: Cimitirele sunt ale bisericilor
BIT TV a solicitat un punct de vedere pe acesta tema din partea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Lucian Apopei, directorul de comunicare al Arhiepiscopiei Iaşilor susține ca cimitirele din suburbiile Pașcaniului sunt ale bisericilor conform deciziei Bisericii Ortodoxe Romane, iar ele trebuie administrate in conformitate cu Regulamentul BOR, nu după regulile administratiei locale din Pașcani.
Menționăm in conformitate cu prevederile Legii Cimitirelor – 102/2014 cimitirele pot fi atât publice in proprietatea statului si a administrațiilor locale cât si confesionale in proprietatea cultelor religioase iar administrarea lor se face de către proprietar. De asemenea aceeasi lege recunoaște dreptul cultelor in cimitirele confesionale dobândite prin donație sau cumpărare.
În situaţia în care cimitirul este cimitir confesional şi proprietatea asupra acestuia a fost dobândită prin cumpărare sau prin donaţie, contestaţia va fi soluţionată de către cultul deţinător, conform regulamentului propriu.
„Art. 4: Cimitirul se poate afla în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, a cultelor religioase legal recunoscute sau a unităţilor locale de cult/biserici în situaţia cimitirelor confesionale, în proprietatea operatorilor economici, asociaţiilor sau fundaţiilor, precum şi în proprietatea unui alt stat, cu respectarea tratatelor la care România este parte. Art. 5: (1)Administratorul cimitirului este proprietarul acestuia sau cel care deţine dreptul de administrare. (2)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a înfiinţa cimitire publice în fiecare localitate şi de a le organiza astfel încât să aibă sectoare corespunzătoare pentru fiecare cult recunoscut, la cererea cultelor sau a unităţilor locale de cult ce funcţionează în localitatea respectivă.”
Mai mult prevederile Legii Cimitirelor se completează cu cele ale
Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor
unde se arată ca bisericile pot avea si întreține cimitire confesionale iar administrarea lor se face propriului regulament.
„Art. 28: (1)Unităţile locale ale cultelor pot avea şi întreţine, singure sau în asociere cu alte culte, cimitire confesionale pentru credincioşii lor. Cimitirele confesionale se administrează potrivit regulamentelor cultului deţinător. Identitatea confesională a cimitirelor istorice este protejată de lege. Art. 28: (1 / Legea nr. 489/2006”
Toate aceste informații ar fi trebuit sa fie puse in documentele suport la proiectul de regulament pentru administrarea cimitirelor cu scopul ca aleșii locali sa dezbată si sa voteze in cunoștință de cauza. Fără măsurători si clarificarea proprietății terenurilor, fără inventarul locurilor de veci si o analiza de impact pentru a putea fi anticipate efectele dar si reacțiile cetățenilor un regulament impus din rațiuni politice, pentru a rezolva o promisiune electorală, ar putea crea noi si sensibile probleme.
