Într-un singur dosar de contrabandă s-au reunit mai toate găurile făcute în ultimii ani în năvodul justiției prin modificările aduse legilor. Fiecare chichiță în parte a mai anulat o bucată din rechizitoriu, până când din el s-a ales praful. Cu o lege ciuruită ca o strecurătoare, după 7 ani de proces, procurorii nu au mai recoltat nici măcar o condamnare simbolică, cu suspendare, inculpații fiind achitați pe bandă rulantă. În apel, anchetatorii abia au reușit să obțină măcar confiscarea țigărilor trecute ilegal peste frontieră. Tribunalul decisese ca acestea să fie returnate contrabandiștilor.
În februarie 2017, DIICOT a trimis în judecată 29 de inculpați, acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de contrabandă în formă continuată. Grupul, format din români și ucraineni, se ocupase în perioada 2013-2014 de introducerea ilegală în țară de țigări. Acestea erau comercializate ulterior în Iași, dar și într-un magazin din Tomești sau în apropierea pieței din Târgu Frumos. La data la care dosarul a fost înaintat instanței, constituirea unui grup infracțional organizat era pedepsită cu până la 10 ani de închisoare, iar contrabanda, cu până la 7 ani de detenție. Un spor de până la trei ani de închisoare putea fi aplicat pentru forma continuată a infracțiunii. Chiar dacă numărul mare de inculpați făcea probabilă o durată destul de îndelungată a procedurilor de judecată, procurorii nu aveau emoții. Termenul de prescripție a răspunderii penale era de 16 ani, ceea ce însemna că avocații inculpaților ar fi trebuit să tragă de timp până în 2030 pentru a-și putea scăpa clienții de pedeapsă. Principala problemă era, mai degrabă, recuperarea prejudiciului adus bugetului de stat de activitatea grupului. În urma perchezițiilor domiciliare, se pusese sechestru pe 38.030 euro și 26.400 lei, fuseseră reținute o pereche de cercei, șase inele, două brățări și 5 lanțuri de aur, dar valoarea acestora nu era nici pe departe acoperitoare. Direcția Regională Vamală (DRV) cerea în instanță 344.125 lei.
În noiembrie 2017, ultimele excepții invocate de avocații apărării în camera preliminară au fost respinse, iar judecata propriu-zisă putea începe. O primă lovitură primită de procurori a apărut în timpul cercetării judecătorești, când a fost ridicată problema legalității culegerii probelor. Aceasta fusese discutată și în camera preliminară, dar apărarea nu reușise să-l convingă pe judecători. În timpul procesului însă, a reieșit că la interceptările telefonice care constituiau baza rechizitoriului lucraseră și angajați ai Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) a Ministerului Afacerilor Interne, nu organele poliției judiciare. „Lucrătorii din cadrul DGPI au procedat la efectuarea unor activități de executare a autorizațiilor de interceptare și a mandatelor de supraveghere tehnică, respectiv au întocmit notele de redare rezultate din prelucrarea interceptărilor şi înregistrărilor telefonice în dosarul în cauză, acțiuni ce depășesc limita unui pur suport tehnic, reprezentând în fapt o activitate de urmărire penală, făcută de organe ce nu aveau calitatea prevăzută de lege și care nici nu au fost delegate în acest sens de către procuror”, au constatat judecătorii. Faptul a fost suficient pentru a anula cea mai mare parte a rechizitoriului, interceptările fiind eliminate în bloc. În ianuarie 2021, s-a constatat că nu mai rămăsese mare lucru din dosar, în afara faptului că 29 de oameni se întâlniseră din când în când și că fuseseră confiscate 2.841 pachete de țigări. „Analizând restul probatoriului rămas în dosar se relevă o modificare în realitatea obiectivă, respectiv faptul că inculpaţii s-au întâlnit în mai multe rânduri, că s-au identificat nişte cantităţi de ţigări, însă probele rămase nu fac dovada certă a comiterii infracțiunii de criminalitate organizată”, au constatat judecătorii.
