Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători din lumea creștină. La sate sunt păstrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Începând cu 20 decembrie, de Ignat, când se taie porcul, în casele românești se simte apropierea Crăciunului. Începe să miroasă a afumătură, a sarmale și a cozonaci, bucate ce se vor servi la masa de Crăciun.
Una dintre cele mai răspândite tradiții la români este colindatul, un ritual păstrat din moși-strămoși, compus din texte ceremoniale, dansuri și gesturi. Încă de Ignat, tobele răsună tare și copiii repetă colindele. În Noaptea de Ajun cu traista după gât, cu bâta în mâna și căciula pe urechi, colindătorii merg din casă-n casă și cântă colinde la ferestrele luminate. Cu acest prilej, gazda le împarte colindețe: covrigi, nuci, mere, colăcei de făina frământați și copți chiar în acea noapte, denumiți pițărăi. De la acest nume, această datină, ajunul Crăciunului mai poartă și numele de “Ziua de pițărăi”.
Continuarea pe folclor-romanesc.ro
