Orientul Mijlociu se confruntă cu o criză a apei fără precedent, iar mai multe părți ale acestuia riscă să devină nelocuibile. Regiunea a fost în ultima vreme martora unei secete atât de puternice și a unor temperaturi atât de ridicate încât acestea abia puteau fi tolerate de oameni.
Din cauza schimbărilor climatice și a gestionării necorespunzătoare a apei, previziunile pentru viitorul acestei resurse vitale sunt sumbre, potrivit unei analize CNN.
Feriboturile care odinioară transportau turiștii către insulele mici din lacul Urmia din Iran stau ruginite, incapabile să se deplaseze, pe ceea ce devine rapid o câmpie sărată. Cu doar două decenii în urmă, Urmia era cel mai mare lac din Orientul Mijlociu, economia sa locală fiind un centru turistic înfloritor cu hoteluri și restaurante.
„Oamenii veneau aici pentru a înota și pentru a folosi noroiul în scopuri terapeutice. În general, se cazau pentru cel puțin câteva zile”, a declarat Ahad Ahmed, un jurnalist din fostul oraș port Sharafkhaneh, în timp ce le arăta jurnaliștilor de la CNN fotografii cu oameni care se bucurau de acest lac în anul 1995.
Procesul de secare al lacului Urmia a fost rapid. Dacă în anii ’90, acesta avea o dimensiune 5.400 kilometri pătrați, în prezent a ajuns la o dimensiune de doar 2.500 kilometri pătrați, potrivit Departamentului pentru Protecția Mediului din Azerbaidjanul de Vest, una dintre provinciile iraniene unde se află lacul Urmia. În prezent, există îngrijorări că acest lac va dispărea în întregime.
