19.7 C
Paşcani
duminică, iunie 20, 2021
19.7 C
Paşcani
duminică, iunie 20, 2021
Array

Sinteza propunerilor venite din partea profesorilor, autorităților locale, elevi, părinți în urma dezbaterii publice privind învățământul gimnazial

Ultimele știri

Planul-cadru – instrument de politică educațională
Dezbatere publică
Având în vedere importanta reconfigurare curriculară inițiată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, prin Institutul de Științe ale Educației, Inspectoratul Școlar Județean Iași și-a propus să genereze o consultare publică de amploare, vizând analiza variantelor de plan-cadru pentru învățământul gimnazial, din perspectiva relevanței pentru parcursul educațional al elevilor, a raportului trunchi comun – C.D.Ș. – opțional integrat, precum și a noului profil de formare al elevului.

Organizând acest ciclu de evenimente, Inspectoratul Școlar Județean Iași a avut în vedere articularea oportunităților, a opțiunilor sau a limitelor educaționale identificate de specialiști în educație, practicieni, beneficiari și parteneri într-o paradigmă argumentată științific, psihologic și praxiologic, în conformitate cu valorile învățământului românesc și cu exigențele educației moderne, de tip european.

Calendar:
19 ianuarie, ora 12.00, Iași (Sala de conferințe „Mihai Eminescu” a Hotelului Astoria)– 280 de participanți;
20 ianuarie, ora 12.00, Iași (Colegiul Național Iași) – 235 de participanți;
21 ianuarie, ora 12.00, Pașcani (Casa de Cultură) – 200 de participanți, din zonele Pașcani, Hârlău, Târgu Frumos.
Organizator: Inspectoratul Școlar Județean Iași
Coordonator: Prof. dr. Camelia Gavrilă, Inspector Școlar General, I.S.J. Iași

Echipa de organizare:

Prof. dr. Claudia Tănase, Inspector Școlar General Adjunct
Prof. Bogdan Gabriel Bârzoi, Inspector Școlar General Adjunct
Prof. dr. Genoveva Aurelia Farcaş
Prof. dr. Bogdan Constantin Neculau
Prof. Aura Țabără
Prof. Mihai-Cezar Zaharia
Prof. dr. Elena Calistru
Prof. Sabina Maria Manea
Prof. Alla Apopei
Prof. Cristinel Iordăchioaia
Prof. dr. Florentin Ciubotaru
Prof. dr. LăcrămioaraIordăchescu
Prof. Mihaela Simion

Invitați:
Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași – prorector, prof. univ. dr. Carmen Crețu, prof. univ. dr. Cristina Gavriluță, prof. univ. dr. Ștefan Cojocaru
Autorități locale: Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași, Victorel Lupu, Președintele Consiliului Județean Iași, Răzvan-Bogdan Abalași, Subprefectul Județului Iași; Vasile Axinte, viceprimar Municipiul Pașcani; Ionuț Lazăr, primar, Lespezi; Ticu Simion, primar, Ciohorăni.
Parlamentari: Petru Movilă, deputat; Sorin Iacoban, deputat; Mihaela Popa, senator;
Organizații sindicale, societate civilă,ONG-uri (cf. anexe)

Participanți:
550 de cadre didactice (directori, profesori de limba română, educație tehnologică, geografie, istorie, științe socio-umane)
inspectori şcolari
Elevi din Consiliul Județean al Elevilor Iași
Reprezentanți ai părinților, din: Asociații ale părinților, Organizații fără personalitate juridică ale părinților, la nivel de școală (cf. anexă)
S-a conturat astfel un total de peste 600 de participanți la cele trei dezbateri.
AGENDA EVENIMENTELOR
12.00 – 13.00 – Intervenții în plen
Introducere în temă: Filosofie educațională actuală. Dicotomii și interferențe în spațiul curricular: național/european, teoretic/practic, cognitiv/afectiv/aplicativ, arii curriculare/domenii ale cunoașterii (prof. dr. Camelia Gavrilă, Inspector Școlar General, I.S.J. Iași)
Mesajul și punctul de vedere ale reprezentanților Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice
Mesajul reprezentanților autorităților locale
Repere pedagogice ale noilor politici curriculare – premise, modele, determinări educaționale (prof. dr. Claudia Tănase, Inspector Școlar General Adjunct, I.S.J. Iași, prof. dr. Genoveva Farcaș, I.S.J. Iași, prof. Aura Țabără, I.S.J. Iași)
Structura planului-cadru; organizarea pe arii curriculare; raportul trunchi comun – curriculum la decizia școlii – opțional integrat (prof. Bogdan Gabriel Bârzoi, Inspector Școlar General Adjunct, prof. dr. Elena Calistru, I.S.J. Iași, prof. Mihai-Cezar Zaharia, I.S.J. Iași)
Viziunea și opiniile mediului academic (prof. univ. dr. Carmen Crețu, Prorector al Universității „Al. I. Cuza” Iași)
13.00-14.45 – Dezbatere (Moderatori: prof. dr. Camelia Gavrilă, prof. dr. Genoveva Farcaș, prof. dr. Bogdan Neculau)
Problematica vizată (cf. adresei M.E.N.C.Ș. nr. 07/07.01.2016): Viziunea și relevanța planului-cadru pentru parcursul educațional al unui elev și pentru organizarea timpului școlar; Planul-cadru din perspectiva profilului de formare al elevului; Aprecieri, limite, disocieri în paradigma propunerilor de plan-cadru; Opțiuni argumentate, propuneri, soluții.
– 15.00 –Completare chestionare, feed-back, concluzii

SINTEZA PROPUNERILOR

Argumente pentru redimensionarea planurilor-cadru propuse. Raportul dintre principiile de evaluare a planurilor-cadru și variantele propuse

Analizând planurile-cadru propuse spre dezbatere din perspectiva principiilor în funcție de care se evaluează planurile-cadru de învățământ și în funcție de care au fost elaborate, constatăm că acestea se respectă parțial, ceea ce generează anumite disfuncționalități la nivelul coerenței pe verticală și orizontală, a echilibrului dintre practic și teoretic:
Principiul selecţiei şi al ierarhizării domeniilor cunoaşterii umane şi ale culturii
– Eliminarea studiului Limbii latine din toate cele trei variante de plan-cadru propuse pentru învățământul gimnazial coroborată cu lipsa unor informații clare despre modalitățile de studiu ale acesteia în învățământul liceal, generează în rândul teoreticienilor și al practicienilor discuții privitoare la rolul formativ al limbii latine pentru profilul de personalitate al absolventului.
– Diminuarea numărului de ore pentru aria curriculară Arte din varianta 2 poate produce disfuncționalități în ceea ce privește dezvoltarea elevului ca receptor/evaluator de cultură, de mesaje estetice și creator de artă
Principiul compatibilizării cu tendinţele naţionale şi europene din domeniul educaţiei
– Eliminarea Limbii latine din toate variantele propuse este în disonanță cu practicile educaționale europene: Germania (unde studiul limbii latine e acceptat încă din clasa a V-a), Irlanda sau Finlanda recunosc rolul formativ al limbii latine.
– Studii internaționale au relevat importanța tehnologiei informației și necesitatea ca aceasta să se regăsească în curriculumul școlar, iar Comisia Europeană a inclus competențele TIC între cele 8 competențe-cheie stabilite. Planurile-cadru propuse (variantele 1 și 3) nu reflectă preocuparea pentru respectarea tendințelor europene în domeniul dezvoltării noilor tehnologii comunicaționale
Principiul corelării abordărilor disciplinare cu cele de tip multi-, pluri, inter- şi transdisciplinar
– Gruparea pe arii curriculare nu conduce în mod imediat la dezvoltarea unor competențe transversale, de abordare holistică a cunoașterii, a societății. Propunerile, în toate cele 3 variante, a unor opționale integrate sunt salutare, dar nu rezolvă problema inter/transdisciplinarității, în absența unor măsuri coerente de implementare. Sunt necesare precizări privind conținuturile orientative ale programelor disciplinelor, pentru a nu exista suprapuneri tematice și pentru a putea fi corelate anumite informații.

Principiul relevanţei şi racordării la social
Indicatorul „Planurile-cadru de învăţământ susţin dezvoltarea profilului de formare specific ciclului de şcolaritate respectiv”, precum și indicatorul „Planurile-cadru favorizează tipuri variate de ieșiri din sistem (către învățământul postobligatoriu, către piața muncii)” sunt susținute de introducerea disciplinelor socio-umane în trunchiul comun, care necesită o redimensionare temporală, adaptată particularităților de vârstă a elevilor pentru fiecare nivel de școlaritate.
Principiul echilibrului
– Unul dintre indicatori prevede ca planurile-cadru să includă domenii de studiu/ discipline/ module de pregătire relevante pentru dezvoltarea dimensiunilor personalităţii elevilor, ceea ce impune clarificări asupra interferențelor în spațiul curricular: național/european, teoretic/practic, cognitiv/afectiv/aplicativ, arii curriculare/domenii ale cunoașterii: conținuturi, pondere, abordări didactice etc.
Principiul flexibilizării/ individualizării curriculumului
– În toate variantele propuse pentru clasele a V-a și a VI-a se constată o diminuare a numărului de ore din CDȘ-uri față de planul existent, ceea ce nu favorizează o diferențiere și individualizare a învățării.
Principiul coerenţei pe verticală şi pe orizontală
– În absența informațiilor referitoare la conținuturi, nu ne putem pronunța asupra eventualelor corelații/complementaritate/disfuncționalități între programele școlare ale diverselor discipline studiate în învățământul gimnazial/liceal. Indicatorul „Planurile-cadru de învăţământ asigură, din perspectiva numărului de ore, condiţii pentru trecerea adecvată de la un ciclu educaţional la altul” nu poate fi verificat în absența informațiilor concrete referitoare la conținuturilor programelor și a modalităților de formare/dezvoltare a competențelor cheie.
Analizând planurile-cadru propuse spre dezbatere prin prisma criteriilor/principiilor în funcție de care se evaluează planurile-cadru de învățământ și în funcție de care au fost elaborate, constatăm că acestea nu se validează decât parțial și se impune o reconsiderare a acestora, completând și corectând lacunele.

Propuneri privind reconfigurarea planului cadru pentru învățământul gimnazial

Analiza critică a vechiului plan-cadru, argumentare și motivare a necesității schimbărilor propuse
Stabilirea unor criterii, ținte, accente curriculare vizate prin schimbările operate
Menținerea unei ore de Consiliere și orientare/săptămână pentru fiecare an de studiu, de la clasa a V-a, până la clasa a VIII-a inclusiv, deoarece etapa pubertății și preadolescenței constituie etape esențiale în dezvoltarea copilului, suportul profesorului diriginte fiind o condiție sine qua non în demersul de integrare a copilului în clasa a V-a, în procesul său de socializare, de surmontare a dificultăților naturale ale vârstei, de orientare școlară și profesională.
Menținerea unei ore de TIC/săptămână pentru fiecare an de studiu, de la clasa a V-a la clasa a VIII-a inclusiv. Trăim într-o eră tehnologizată şi elevii trebuie să deprindă de la vârste mici abilităţile corecte de lucru cu calculatorul, învăţământul contemporan urmărind pregătirea elevului pentru inserţia în societatea viitorului care va fi hipertehnologizată, fundamentată pe dispozitive IT de ultimă generaţie. Pregătirea pentru testarea la clasa a VI-a, evaluare periodică a elevilor cu un pronunţat caracter interdisciplinar, ar putea crește în eficiență în condițiile utilizării TIC. De altfel, la nivel european, în educație, se pune accent pe competențele digitale, competențe ce sunt integrate în predarea/învățarea/evaluarea la toate disciplinele.
Menținerea unei ore de Educație tehnologică/săptămână, în clasele a V-a și a VI-a. Educația tehnologică este o disciplină complexă, utilă și foarte necesară formării la elevi a unor atitudini, aptitudini și competențe reale, favorabile faţă de calitate, competitivitate şi antreprenoriat.
Excluderea orei de limba latină din ciclul gimnazial se va accepta doar cu garanția integrării acesteia în ciclul liceal inferior și profesional, dar și cu posibilitatea integrării conținuturilor/competențelor specifice în zona opționalelor integrate;
Studierea disciplinelor socio-umane noi, Educație pentru drepturile copilului, Educație Interculturală, Educație pentru cetățenie democratică și Educație economică în trei ani de studiu, astfel: într-un singur an de studiu, pe module semestriale, Educație pentru drepturile copilului și Educație pentru cetățenie democratică în clasa a VI-a, Educație Interculturală în clasa a VII-a și Educație economică în clasa a VIII-a.
Studierea științelor exacte începând cu clasa a VI-a. Nu trebuie exclusă posibilitatea de abordare integrată a științelor.
Studierea intensivă a limbilor străine, fără eliminarea unei ore de limbă străină, așa cum prevede varianta 3 – eliminare care, paradoxal, contrazice deschiderea spre Europa și formarea elevilor pentru un mediu multicultural, așa cum rezultă din introducerea celor 4 discipline socio-umane noi.
Existența a minimum 2 cursuri de tip CDȘ/fiecare an de studiu – dovadă de flexibilitate – care să permită atât valorificarea aptitudinilor și a intereselor copiilor fie în direcția disciplinelor umaniste, fie în direcția disciplinelor realiste, cât șievidențierea specificului unității de învățământ

SUGESTII, ANALIZE, ARGUMENTE ȘI PUNCTE DE VEDERE
IDENTIFICATE ÎN DEZBATERE ȘI ÎN URMA DISCUȚIILOR DERULATE ÎN CADRUL CONSILIILOR CONSULTATIVE ALE DISCIPLINELOR VIZATE
DE MODIFICAREA PLANURILOR-CADRU

I. DIALECTICA SCHIMBĂRII. FUNDAMENTARE, VIZIUNE, OPORTUNITATE
I.1. Specialiști. Mediul Academic

Filosofie educațională actuală (prof. dr. Camelia Gavrilă, Inspector Școlar General Iași)
– societatea cunoașterii implică schimbarea permanentă, dar și educația permanentă;
– caracterul axiomatic al schimbării, devenirii și reconfigurării trebuie dublat de atenția pentru continuitate, consistență, valorificând ancore științifice, de dezvoltare intelectuală și afectivă confirmate; nevoia de obiectivare a profesorilor confruntați cu noutatea;
– dicotomii și interferențe în spațiul curricular: național/european, teoretic/practic, cognitiv/afectiv/aplicativ, arii curriculare/domenii ale cunoașterii;
– interes pentru funcționalitatea sistemului în totalitatea sa;
– educația elevilor – pregătirea pentru viață și confruntarea cu alteritatea, “lecția” despre bine, frumos și adevăr, fără a neglija rolul profesorului care intervine în a modela temeiul ființei copilului

Epicentrul politicilor curriculare, într-un moment al schimbărilor necesare (prof. univ. dr. Carmen Crețu)
– Reconfigurarea curriculară – proces de tip top-down, pentru structurarea unui document reglator al educației comprehensive din România, pe termen lung;
– Plasarea într-un trend mondial de inovarea profilului și a competențelor absolventului, dar și adaptarea la matricea identitară românească (condiționată de curajul, patriotismul, bunul-simț al profesorilor);
– Reforma autentică – schimbare/adaptare/inovare firească, cu analiza și managementul posibilului disconfort produs, respectarea principiilor dezvoltării curriculare (pe orizontală și pe verticală) și a valorilor naționale;
– Succesul este condiționat de suportul politic și economic, dar și de schimbarea mentalităților actorilor educaționali(elevi, părinți, cadre didactice);
– Schimbarea autentică nu vizează modificări de conținuturi, ci a filosofiei/viziunii asupra profilului de formare al absolventului, cf. documentelor IȘE;
– Respectarea teoriei curriculare în procesul de realizare a programelor școlare– esențială pentru succesul noului plan-cadru;
– Importanța C.D.Ș. ca instrument de autonomie a școlii, corelat cu nevoile reale ale elevului și ale societății;

Argumentație pedagogică. Metafora „cursei cu obstacole”(prof. dr. Genoveva Farcaș, I.Ș.J. Iași)
– Schimbarea curriculară trebuie asumată de profesioniști; aceasta este resimțită ca o provocare și presupune reconfigurări întemeiate, relevante şi cu valoare constructivă (abordare sistemică a schimbărilor în educație – curriculum, formarea profesorilor, elaborarea manualelor şcolare şi a altor resurse de învăţare, evaluarea rezultatelor elevilor, managementul şcolar); congruența plan-cadru – profilul de formare al absolventului;
– Se derulează în contextul rezistenței la schimbare în sistemele educaționale, ceea ce presupune o fundamentare pedagogică a modificării conținuturilor, cu deschiderea necesară către fundamentele și practica educațională europeană;
– Context:integrareaîntr-o lume în schimbare și promovarea unei societăți dinamice; creșterea calității în educație; integrarea progresele înregistrate în câmpul științelor educației;

Semnificația socială a planurilor-cadru (prof. Aura Țabără, I.S.J. Iași)
– Planurile-cadru de învăţământ – un instrument oficial de promovare a ofertei educaţionale pentru un parcurs şcolar determinat.
– Opţiunea pentru un profil de formare dezirabil, la finalul unui ciclu de învățământ: care sunt aşteptările sociale de la absolvent? profiluri de formare ale absolventului – conexiune și continuum
– Educația – importante funcții sociale, într-un context global care generează pericole și riscuri: poluare, sărăcie, suprapopulare, schimbări climatice;
– Legătura cu piața muncii, cererea de competențe și de abilități specifice;
– Deschideri europene (prof. dr. Claudia Tănase, Inspector Școlar General Adjunct): recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţii – profilul european de formare.

I. 2. Autorități locale
– Educația – politică națională și locală, impune susținere, responsabilitate, dincolo de efectele globalizării/pericole/riscuri – prioritate maximă, la Iași. Opțiunea pentru o doctrină a moderației și a echilibrului, într-un sistem adaptativ, util societății (Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași);
– Susținerea reformei, cu interes pentru satisfacția elevilor, a părinților și a profesorilor, dar și cu conștientizarea dificultății aplicării acesteia(Petru Movilă, deputat);
– Sprijinirea specialiștilor și a practicienilor în stabilirea profilului curricular(Sorin Iacoban, deputat);
– Schimbarea – proiect major, în avantajul beneficiarilor și al profesorilor. Corelația plan-cadru – programe, pentru o reglare autentică a demersului (Mihaela Popa, senator);
Deschidere spre dialog, accent pe importanța implicării comunității locale; preocupări pentru infrastructură, dublate de interesul pentru pregătirea absolvenților în concordanță cu specificul și nevoile locale (Vasile Axinte, viceprimar Municipiul Pașcani);
– Nevoia de flexibilitate în identificarea unei variante benefice pentru creșterea calității educației (Ionuț Lazăr, primar, Lespezi);
– Abordare critică a limitelor sistemului de învățământ actual, semnalează nevoia unui pact național pentru educație, care să legitimeze reforma și semnificația ei: performanță, colaborarea cu familia, nevoile elevului (CDȘ – oportune). Susținere pentru descongestionarea activității profesorului, reconsiderarea statutului și motivarea acestuia (Ticu Simion, primar, Ciohorăni);

I. 3. Societatea civilă
– Educația – vector al schimbării societății; reconfigurarea curriculară ca oportunitate de reglare legislativă (prof. univ. dr. Ștefan Cojocaru, Fundația HOLT);
– Avertisment în ceea ce privește necesitatea unei școli adaptate, susținerea disciplinelor socio-umane, disponibilitate de sprijin profesionist (Irina Hazincop, Organizația „Salvați Copiii!”);
Școala să poată să răspundă nevoilor comunității și ale pieței forței de muncă, cu accent pe calitate, aplicabilitate, gândire critică, accente ce ar trebui să se regăsească în oferta școlară. Receptivitate față de prezența competențelor civice în variantele de plan-cadru. (Marius Pintilie, consilier local, Pașcani)

I.4. Organizații sindicale
– Necesitatea analizei riguroase, transparente a sistemului, ca fundament pentru schimbare; argumentarea restructurării din perspectiva politicilor de personal; lipsa conținuturilor generează capcane în stabilirea numărului de ore (Laviniu Lăcustă, USLIP Iași);
– evitarea tentației, a “formelor fără fond”, argument de temeinicie;
– Impactul social asupra personalului angajat în învățământ;(Valerica Panaite, Alianța Sindicală „Gh. Asachi” Iași);
– Cele trei variante pot fi amendate, se dorește coroborarea datelor într-o formulă mai echilibrată și realistă. Reconsiderarea Centralizatorului, pentru reglarea predării noilor discipline cu specializările existente (Mirel Pristavu, Sindicatul Învăţământ Spiru Haret Iaşi)

I.5. Beneficiari. Elevi, părinți
– Pledoarie pentru schimbare cu măsură, cu simțul pragmatic al realității(elev Cezar Roșu, președinte C.J.E., elev Ștefan Obadă, vicepreședinte C.J.E.)
– Opțiunea pentru C.D.Ș., adaptat nevoilor elevilor, dar și specificului școlii (elev Maria Hristea, vicepreședinte C.J.E. Iași);
– Interes pentru plierea noilor paradigme pe nevoile și profilul personalității elevului, opțiunea pentru trasee educaționale personalizate, cu abordări integrate, care evită hiperspecializarea; compatibilizare și sincronizare cu învățământul european. (elev Laura Ștreangă, Colegiul Național Iași)
– Școala – suport al dezvoltării plenare a individului, cu echilibru între formal, obligatoriu și nonformal; pledoarie pentru dialog, inovare, comunicare, provocare (elev Alin Străchinaru, președinte C.E., Colegiul Național „M. Costin” Pașcani)
– Necesitatea echilibrului între conținuturile învățării, precum și nevoia de coerență și continuitate pe tot parcursul școlarizării (elev Bogdan Ungureanu, senior C.E., Liceul „Miron Costin” Pașcani)
– Educația clasică se susține ca reper valoric; riscul preluării unor modele false din societate condiționează succesul sau eșecul educațional, nu curricula, deși se impun o selecție mai riguroasă a conținuturilor/informației, precum și o abordare interdisciplinară, pentru susținerea unui ideal autentic; statutul, formarea și motivarea profesorilor sunt fundamentale în susținerea actului educațional (prof. univ. dr. Cristina Gavriluță, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, sociolog/reprezentant al părinților de la Colegiul Național „Costache Negruzzi” Iași);
– Accent pe conținuturile cu aplicabilitate practică imediată. (Radu Garcea, reprezentant părinți Colegiul Național „M. Eminescu” Iași);
– Scăderea interesului elevilor pentru studiu trebuie reglat prin noul profil și noul plan-cadru: abordare integrată, transcurriculară etc. (Mariana Tarcan, părinte, Școala Chicerea)
Documentele supuse dezbaterii par a avea în vedere o schimbare de formă, rămân însă de apreciat: reducerea cantității de informații, existența timpului pentru sistematizări, performanță. Deziderat: accent pe caracterul formativ al educației și pe performanță, întărirea rolului profesorului de vocație, aflat în falsă competiție cu mediul virtual de învățare(Sorin Năcuță, părinte, Colegiul Unirea Pașcani);

II. REDIMENSIONAREA ARIILOR CURRICULARE

– Lipsa corelației între idealul educațional și curriculum din experiențele anterioare trebuie suplinită de noile reconfigurări curriculare; receptivitate și optimism privind elaborarea și susținerea C.D.Ș. și a opționalelor integrate; predarea științelor la clasele V-VII – oportună pentru dezvoltarea unor competențe și abilități ale copiilor(prof. dr. Cecilia Foia, inspector chimie);
– Interes pentru statutul opționalelor în noile variante, preocupare pentru: o proporție mai mare de opționale, cu programe elaborate de minister, raportare la planul-cadru primar, respectiv liceal, vizând continuitatea studierii unor conținuturi (desen – clasele V-VII; TIC – clasele VII-VIII), vizând predarea informaticii în liceu (profesor Ioan Ghiban, Școala Tătăruși);
– Necesitatea reglării programelor, în sensul accesibilizării conținuturilor este mai importantă decât modificarea numărului de ore; flexibilizarea raportului TC-CDȘ, într-o plajă orară acceptabilă. (prof. Julieta Grigoraș, matematică, Liceul Teoretic „V. Alecsandri” Iași);
Numărul de ore de limba română nu poate fi apreciat decât în corelație cu conținuturile programei; reducerea numărului de ore este neinspirată; pledoarie pentru disciplinele de educație artistică; (prof. Corina Alexa-Angheluș, director, Liceul Teoretic „Ion Neculce” Tg. Frumos)
– Posibilitatea de a fi introduse în normă ore de recuperare a decalajelor în învățare, respectiv de pregătire pentru performanță, la școlile care au un portofoliu în acest sens (prof. dr. Mihaela Doboș, Colegiul Național „Costache Negruzzi” Iași)
– Pledoarie pentru științele vieții predate sistemic, încă de la clasele mici; (prof. Anca Dimitriu, geografie, director Liceul Teoretic „D. Cantemir”);
– Opțiune fermă pentru TIC – fundamental în ciclul gimnazial, pentru dezvoltarea gândirii algoritmice ( prof. Anca Uriciuc, Liceul Teoretic ”D. Cantemir” Iași);
– Susținerea predării limbii latine, ca posibilitate de dezvoltare a competenței culturale și de exercitare a educației pentru valori, cetățenie activă etc. (insp. Alla Apopei, prof. Delia Acatrinei, Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” Iași, prof. Luminița Grădinariu, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Iași, prof. Bogdan Bîrzoi, Inspector Școlar General Adjunct); Limba latină – scoasă dintr-o tradiție onorantă a învățământului românesc și european, mutilată în planurile-cadru (prof. Mărioara Preutu, Colegiul Național „M. Sadoveanu” Pașcani);
– Avantaje necesare pentru disciplinele socio-umane, în vederea formării sistemului axiologic al elevilor (insp. Elena Calistru, discipline socio-umane); Convertirea unor discipline noi în conținuturi ale disciplinelor existente (profesor Ioan Ghiban, Școala Tătăruși);
– Ora de consiliere și orientare susținută de profesorul diriginte – fundamentală pentru tot parcursul școlarizării (insp. Alla Apopei); Excluderea orei de consiliere din varianta 2 – risc pentru formarea și securitatea copilului (prof. Mihai Crauciuc, director, Școala Gimnazială „Alexandru cel Bun” Iași)
– Educația tehnologică – pledoarie pentru construcția progresivă a cunoașterii, transdisciplinaritate. Predarea modulară este afectată de alocarea unei singure ore pe săptămână (prof. Margareta Dima, Școala GimnazialăȚuțora); Opțiune: reprezentare constantă și consecventă, cu cel puțin o oră pe săptămână, în oricare variantă, a educației tehnologice (profesor Ioan Ghiban, Școala Tătăruși);
III. OPORTUNITĂȚI ȘI LIMITE ALE VARIANTELOR DE PLAN-CADRU. AFINITĂȚI ELECTIVE

– Modificarea planurilor cadru de gimnaziu se face în contextul reformei învățământului, reformă care este soluția realistă pentru consolidarea caracterului performant al acestuia (prof. dr. Claudia Tănase, I.S.J. Iași);
– Variantele nu sesizează nuanțele devenirii omului în societatea actuală; probleme de legalitate la variantele 1 și 3 în ceea ce privește distribuirea orelor de TIC; diminuarea orelor de limbă română, limba latină și istorie este neinspirată (prof. Mihaela Ungureanu, director, Liceul Pedagogic „V. Lupu” Iași);
– Rezervă față de absența precizărilor privind predarea limbilor moderne în regim intensiv și bilingv; opțiunea pentru predarea integrată a științelor (prof. Manuela Coțofan, director, Liceul Teoretic „V. Alecsandri” Iași),
– Opțiune pentru varianta 3, bazată pe ora în plus la clasa a V-a, distribuirea opționalelor integrate (insp. Mihaela Lesenciuc, geografie); ponderea disciplinelor socio-umane (prof. Mirel Pristavu);
Problematica delicată a încadrării personalului didactic; receptivitate față de schimbare, cu asumarea efortului de adaptare și rezerve față de necunoașterea conținuturilor programelor și strategiile/politicilor de realizare a evaluărilor externe (prof. dr. Carmen Dimitriu, Colegiul Național „M. Sadoveanu” Pașcani);
Numărul de ore pentru o disciplină nu trebuie să primeze în raport cu numărul total de ore petrecut de elevi la școală (prof. Aurel Neicu, director, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Hârlău);
– Rezervă față de absența competențelor tehnice (variantele 1 și 3) și a TIC (varianta 2); implicații în implementarea planului-cadru în mediul rural, pentru profesorii care predau în mai multe școli (prof. Vitel Gigi, Școala Gimnazială Scânteia);
Profesorii de la disciplinele vizate în reconfigurarea curriculară sunt rezervați, în absența programelor; este agreată, însă, varianta 3, în care este bine reprezentat TIC (prof. Simion Daniela, director, Școala Gimnazială „I. Cantacuzino” Pașcani);
– Educație interculturală integrată în discipline precum istorie, limbi străine, limba maternă. (insp. Viorel Motaș, minorități);

IV. ANALIZA CHESTIONARELOR ADMINISTRATE
Număr chestionare completate – 511
Categorii de respondenți: cadre didactice, elevi, părinți, reprezentanți ai ONG-urilor și ai autorităților locale

Aspecte vizate:
Care considerați că sunt cele mai importante schimbări curriculare propuse prin noile planuri-cadru:
Abordarea integrată a curriculumului, propunerea CDȘ-urilor integrate
Flexibilitate curriculară sporită prin propunerea unui număr mai mare de opționale
Introducerea disciplinei TIC în Aria curriculară Tehnologii și studierea acestei discipline în toți anii de gimnaziu
Valorizarea ariei curriculare Om și societate prin introducerea unor noi discipline
Abordarea unor conținuturi ce corespund noilor educații prin noile discipline socio-umane introduse în planurile cadru
Accentuarea valenței sanogene a disciplinei Educație fizică și sportprin modificarea denumirii

Care considerați că sunt cele mai neoportune schimbări propuse de noile planuri cadru:
Reducerea drastică a numărului de ore pentru unele discipline, ajungându-se la eliminarea unora dintre acestea (ex. Limba latină, Educație tehnologică, Consiliere și orientare)
Reducerea numărului de ore de la disciplina Istorie, având în vedere necesitatea afirmării identității naționale în contextul globalizării
Eliminarea orei de Consiliere și orientare de la nivelul ciclului gimnazial
Reducerea numărului de ore corespunzător disciplinei Limba și literatura română
Menținerea unui număr mare de ore în programul zilnic al elevilor de gimnaziu

Opțiunea pentru una din cele 3 variante de plan cadru
Cadrele didactice au subliniat faptul că nu pot opta pentru niciuna din cele trei variante de plan cadru propuse
A fost subliniată necesitatea elaborării unei noi variante de plan cadru, varianta 4, care să valorifice elementele pozitive specifice celor trei variante propuse de Institutul de Științe ale Educației și propunerile participanților la dezbaterile organizate la nivelul județelor

Sugestii pentru o nouă variantă de plan-cadru:
Analiza planurilor cadru pentru nivelul gimnazial este condiționată de cunoașterea planurilor cadru pentru nivelul liceal
Asigurarea unui echilibru între ariile curriculare, între disciplinele umaniste, științele exacte și disciplinele tehnologice
Respectarea principiilor relevanței și al continuității în studierea disciplinelor
Reducerea numărului de ore din programul zilnic al elevilor ca urmare a unei abordări transdisciplinare a conținuturilor
Elaborarea unor specificații clare cu privire la studiul limbilor moderne
Schimbarea planurilor cadru trebuie susținută de alte schimbări la nivelul sistemului de învățământ: dotări materiale și dezvoltarea infrastructurii școlare (săli de sport, laboratoare, tehnologie didactică modernă etc.)
Asigurarea calității în educație necesită atât schimbarea planurilor cadru, dar mai ales simplificarea programelor școlare
Implementarea unei schimbări la nivelul sistemului de învățământ necesită o analiză temeinică privind efectele pozitive, costurile și riscurile asumate

Restructurarea profilului educațional și a planurilor-cadru se realizează la intersecţia mai multor paradigme şi vizează atât unele domenii academice, precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Nu există variante perfecte, ci perfectibile.

Ce părere ai?

Meteo

Paşcani
cer fragmentat
19.7 ° C
21.2 °
18.9 °
93 %
2.7kmh
64 %
Dum
19 °
lun
25 °
mar
28 °
mie
29 °
joi
28 °

INFOBIT - STIRILE ZILEI

OPINII

Un sistem putred, in care omul nu conteaza!

Urmăresc cu uimire șirul evenimentelor privitoare la copiii obligați să meargă pe jos, printre mașini, câțiva km zilnic, până la locația provizorie, după ce...

Politica si cadourile pentru copii

Festivitatile programate la Pascani pentru Ziua Nationala a Romaniei sunt blocate. Daca vineri nu se va intampla o minune, pe 1 Decembrie nu vor mai...

Administratie si politica, fara suflet

PSD Pașcani a uitat să facă politică în cei 8 ani de zile cât a fost la putere.  S-a văzut și la ședința în...

PULSUL ZILEI