Directoarea Școlii Muncelu de Sus (comuna Mogoșești-Siret) este singura din județul Iași care a aplicat la programul „Nouă ne pasă”, finanțat de Emag.
* 17 elevi, de la clasa a III-a până la a VI-a, cu note foarte slabe, proveniți din familii sărace, disfuncționale, fac 5 ore de meditații săptămânal la școală: 3 de Matematică și 2 de Română
* În plus, primesc două mese calde pe zi
* Programul a început în octombrie 2020, elevii fiind de nivelul notelor 3-4
* Acum dau teste și se aproprie de media 6-7
* Ei vor fi meditați până la examenul de intrare în liceu
* „Acești copii au potențial: fără discuții îi iei de la nota 3 și îi duci la nota 7 în doi-trei ani și astfel fac un liceu și au un viitor”, spune Sorinela Brumă, directoarea școlii
* La Capacitatea din 2020, 50% din elevii din Ruralul județului Iași nu au luat nici măcar un 5 la Matematică, plasându-ne în coada clasamentului național
* Acest experiment ar putea fi aplicat pe scară largă de administrația județeană și agenții economici privați
În mediul rural, peste 20% dintre elevii de ciclul primar sau de gimnaziu au părinți care beau peste medie. Alți 20-30% au părinții plecați din țară. Au rămas cu bunicii. Cele două cifre adunate se apropie de procentul elevilor care nu iau nici măcar 5 la Evaluarea Națională.
Sorinela Brumă, directoarea Centrului Școlar Mogoșești-Siret, își scrie singură proiectele de finanțare din surse extrabugetare și a făcut două școli să arate ca în Centrul Iașului
Totuși, implicarea școlii și presiunea pusă pe părinți poate da rezultate. Este ceea ce încearcă școlile din comuna Mogoșești-Siret, unde, fără nicio implicare a Primăriei, conducerea accesează proiecte pentru after school. În urma lor, testările arată că notele elevilor cresc de la 3-4 la 5, 6 sau 7, ceea ce asigură intrarea la liceu și alte șanse în viață.
„Aplicăm și o altă strategie. Chemăm părinții la școală mereu atunci când observăm o problemă în evoluția copiilor. Facem parenting, mergem la sursa problemei. Dacă părinții sunt interesați de copiii lor, va fi o îmbunătățire”, spune directoarea Școlii din Muncelu de Sus, sat al comunei.
Sorinela Brumă aplică este strategia de la liceele de elită, unde părinții sunt mereu ținuți în priză cu informații despre copiii lor.
Cât de important este un program de after school accesat recent de la „Nouă ne pasă”, fundația Emag, care include masă caldă pentru elevi? „Am văzut în școală copii atât de săraci că mâncau coaja de la banană din coșul de gunoi”, dă răspunsul directoarea.
Primul dușman: alcoolismul
Pentru mediul ural, din județul Iași cifrele despre promovarea elevilor de clasa a opta sunt dure: peste jumătate dintre elevi nu iau notă de trecere la proba Matematică de la Capacitate. Mulți dintre ei nici măcar nu se prezintă la examen, știind că nu au ce scrie pe foaie. Anul trecut, în mediul rural din județ, 2.000 de elevi din 3.850 au luat sub 5 la Matematică sau au renunțat după prima probă, Limba Română.
Sunt mai mulți factori identificați de cadrele didactice pentru acest eșec, iar principalii sunt alcoolul și sărăcia. „În mediul ural, mai ales în zona noastră, se bea foarte mult. Din toți copiii ciclului I-VIII, cred că 20% au părinți care beau peste medie. Inclusiv mamele. Am avut ședințe unde au venit vădit băuți, puși pe harță, deși îi chemăm în interesul copiilor”, explică Sorinela Brumă, directorul școlilor din comuna Mogoșești Siret.
Un singur părinte muncește și acela pe salariul minim
A doua problemă: doar 30% dintre copii au un părinte care muncește. Și salariul nu trece de cel minim pe economie. Gospodăriile sunt în permanență fără bani și părinții taie de la ce le este mai ușor: educația. „Mulți părinți sunt foarte săraci. Abia au ce mânca. Și este important pentru copii să aibă un program educațional cu o masă caldă. Porțiile pe care le primesc în proiect sunt mari și consistente. Duc mâncare acasă și o împart cu familia”, povestește Sorinela Brumă.
Una dintre fetele care participă la un proiect de after school al școlii provine dintr-o familie foarte săracă, cu mulți copii. Nu au ce mânca, iar părinții beau. Fata ar avea rezultate la școală, dar are multe absențe. I-a fost oferită o tabletă de la școală, i s-a dat o conexiune de Internet, dar nu compensează ceea ce-i lipsește în familie.
Într-o discuție cu REPORTER DE IAȘI, mama a spus că fata vine la școală. Între patru ochi, copilul a recunoscut: mama bea, de multe ori se culcă în miezul zilei, nimeni nu are grijă de copii.
Gospodăria uneia dintre familiile sărace din Mogoșești. Copilul merge la meditațiile plătite de Emag
Analfabetismul și depopularea
Populația școlară a scăzut la jumătate în ultimii ani. Școlile nu mai reușesc să umple toate clasele. La școala din Mogoșești Siret, o clădire cu etaj, doar parterul mai funcționează. Etajul e intrat în conservare.
„La grădiniță aveam peste 100 de copii, acum avem 54. În toată comuna mai sunt doar 272 de copii de la 3 la 15 ani, adică de la preșcolari la finalul gimnaziului. Făcusem proiecte de after school, mai veneau și copiii din Hălăucești la noi, dar Primăria și Biserica Catolică le-au oferit o masă caldă la școală și nu au mai venit. Atât de motivantă este această masă caldă”, spune Sorinela Brumă.
Dintre cei 272 de copii preșcolari și școlari, 43 au cel puțin un părinte plecat din țară. Când părinții sunt plecați, bunicii se ocupă de copii. Dar nu reușesc să facă față.
Este relevant cazul unei eleve ai cărei părinți sunt plecați și care s-a transformat dintr-o elevă foarte bună la ciclul primar într-un caz școlar grav, cu note foarte proaste.
„Este atât de inteligentă încât lua premii fără să muncească. Dar nu are părinții aici. Bunicul se implică, dar nu reușește s-o țină sub control. Sunt multe astfel de cazuri. În plus, sunt mulți părinți care nu știu carte și nu văd utilitatea școlii”, mai explică Sorinela Brumă.
Testele arată că există un progres
Școala din Muncelu de Sus a fost admisă într-un proiect al Fundației „Nouă ne pasă” al retailerului online Emag. Este singura școală din județul Iași care a accesat linia de finanțare. Sunt 6.785 de euro pe care școala îi primește anual, până când copiii din proiect termină clasa a VIII-a.
Sunt două grupe de elevi: una de 9 elevi de clasele V-VI, una de 8 elevi de clasele III-IV. Elevii au 3 ore de Matematică și două de Română în fiecare săptămână. La orele de after school primesc o masă caldă. Profesorii care fac orele de la grupe primesc 40 de lei pentru fiecare ședință.
„Ce s-a observat în urma meditațiilor: elevii testați inițial aveau note de 3-4. Acum, în baza unor teste elaborate de Emag, notele au crescut la 5-6 sau chiar 7. Concluzia este clară. Cu un proiect educațional de felul acesta, motivând copiii, motivând părinții, motivând profesorii, poți lua un copil de 3 la Matematică și să-l aduci la un nivel care îi oferă un viitor. Cu implicarea tuturor se poate face ceva pentru elevi”, mai spune directoarea școlii din Muncelu de Sus.
Părinții sunt chemați mai des la școală
În plus, părinții sunt ținuți la curent despre ce fac elevii mereu și, atunci când este nevoie, se organizează ședințe. Înainte de pandemie, se organizau măcar o dată pe lună. Și în cazul lor, se observă că jumătate dintre părinții copiilor de ciclul gimnazial nu sunt interesați de școală. Nici măcar nu veneau la ședințe.
„Problema la generația actuală este statul pe telefon. Nu mai sunt pârghii de comunicare cu elevii. Și facem consiliere parentală: să vină mai des la școală, să se intereseze. Au copiii potențial și rămân corigenți, inexplicabil”, mai explică directoarea școlii.
De la nota 3 la nota 7
Alexandra Nechifor este o fată de clasa a VI-a care participă la proiectul „Nouă ne pasă”. Nu a venit interesată de masa caldă, părinții au ce să-i ofere. A venit pentru că avea 5-6 la matematică și la română și vrea mai mult. „Am colegi care nu au ce mânca și vin pentru asta. Dar, venind, oricum fac ore, profesorii de Română și de Matematică se ocupă de ei și chiar prind ceva. Aveam colegi care nu știau tabla înmulțirii, acum o știu”, spune fata.
Ioan Popa, profesor de Matematică la școala din Muncelu de Sus, spune că a avut elevi foarte slabi al căror nivel a crescut vizibil în câteva luni: „Am început cu elevi de clasa a V-a sau a VI-a care nu știau să traseze pe tablă un dreptunghi. Sunt acum la alt nivel de înțelegere. Am un exemplu concret de băiat foarte deștept care a ajuns acum la nota 7 la teste”, spune Ioan Popa.
Mogoșești-Siret dă elevi de 10 la Evaluarea Națională
Școlile din Mogoșești Siret sunt la nivelul celor din Iași în privința notelor și a promovării Evaluării Națiinale. În anii trecuți, au fost numeroase note de 10 la Matematică sau la Română și un 10 la ambele materii: Ștefania Robu, elevă acum la Liceul Militar din Câmpulung.
„Rezultatul este datorită școlii, cadrelor didactice, datorită ei, că a muncit, și datorită nouă, că așa am crescut-o. Nu se poate una fără alta. Noi le-am cerut de mici copiilor să învețe. Băiatul este în clasa a VII-a, lucrează singur, așa l-am educat, și este tot de 10. Față de alți copii din sat, care muncesc de mici la câmp, unde îi pun părinții, ei au învățat”, explică Daniela Robu, secretara școlii din Muncelu de Sus și mama fetei de 10.
80% dintre absolvenții din Mogoșești urmează un liceu
Alți 3 copii de la școală au luat 10 la Matematică sau la Română, iar procentul de promovare este de 80%. La nivelul Iașului, în condițiile în care pe mediul rural este de sub 50%. „80% intră la liceu acum, în generația asta. În 2015, am avut procent de promovare de 92%”, mai spune Sorinela Brumă.
„Este foarte important să comunice școala cu părinții și cu elevul. Există și un program ministerial, , care previne abandonul școlar cu afterschool. Dar, în evoluția unui copil, nu este suficient. Avem nevoie de liniște, de armonie, de o anumită stabilitate financiară pentru evoluția favorabilă a copiilor”, a precizat Antonina Bliorț, purtătorul de cuvânt al ISJ Iași.
