În fiecare primăvară, vară şi toamnă, polenul este răspândit în aer de către plante, însă în drumul lui acesta poate fi inhalat de către oameni.
Acesta provocând adesea alergii ce se manifestă prin ochi umezi, strănut repetat, congestie nazală, mâncărimea pielii şi furnicături ale pielii, tuse seacă, dificultăţi în a respira.
Alergiile la polen se manifestă cel mai adesea primavara când polenul este împrăştiat de vânt pe distanţe mari.
Polenul nu pătrunde în bronhii sau în plămâni, fiind împiedicat de mucoasa nazală umedă, de faringe, laringe şi de trahee.
Ajunge însă în căile respiratorii şi provoacă neplăcerile enumerate mai sus.
Alergia la polen poate declanşa sau provoca astmul bronşic şi poate duce şi la alte probleme precum infecţii ale sinusurilor.
Simptomele sunt, de obicei, direct proporţionale cu cantitatea de polen inhalată.
