Cea mai mare comună din Iaşi mai are puţin şi depăşeşte Paşcaniul ca număr de locuitori. Potrivit datelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2021 publicate de Institutul Naţional de Statistică, în cele 13 sate ale Miroslavei trăiesc peste 28,5 mii de oameni, în vreme ce în municipiul Paşcani sunt ceva mai mulţi de 30,7 mii. În mod curios, populaţia Miroslavei după domiciliu este mai mică decât cea rezidentă: 26,79 de mii de oameni la 1 iunile 2022, potrivit datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică.
De la recensământul precedent, adică în decurs de numai 10 ani, populaţia Miroslavei a crescut de peste 2,5 ori. În 2011, aici locuiau ceva mai puţin 12 mii de oameni.
În Ciurea, locuiau la data de referinţă a RPL 2021 (1 Decembrie) 17,25 mii de oameni, cu 50 la sută mai mulţi decât în 2011, iar în Valea Lupului, 14,5 mii, de aproape trei ori mai mulţi decât cu 10 ani înainte. De altfel, Valea Lupului a înregistrat a doua cea mai mare explozie de populaţie din ţară, 291 la sută, după Chiajna (Ilfov), 305 la sută.
Citiți și: Recensământ: cum a evoluat populaţia Iaşului în ultimii 160 de ani
Comunele Holboca, Tomeşti, şi Belceşti au mai mulţi locuitori decât oraşele Tg. Frumos şi Podu Iloaiei, 9597, respectiv 8992 de persoane.
La celălalt capăt al clasamentului, Cucuteni rămâne comuna cu cei mai puţini localnici, 1.103, cu zece procente mai puţin decât în 2011. Sub 1300 de locuitori au ajuns să aibă comunele Drăguşeni şi Roşcani, care au pierdut 15 la sută din populaţie în ultimul deceniu.
Iaşul, al doilea după Cluj
Pe de altă parte, datele preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor arată că, deşi judeţul Iaşi este primul din ţară după numărul de locuitori, municipiul-reşedinţă este al doilea, după Cluj-Napoca. Clujul era în top şi în 2011, când avea 324 de mii de locuitori, urmat de Timişoara, cu 319 mii, de Iaşi, 290 de mii, şi de Constanţa, 283 de mii de locuitori rezidenţi. Zece ani mai târziu, Cluj-Napoca mai are 286 de mii de locuitori, Iaşi – 271 de mii, Constanţa – 263 de mii, iar Timişoara – 250 de mii de locuitori.
Deşi cu mai puţini rezidenţi faţă de precedentul recensământ, aceste oraşe mari sunt cu siguranţă mai aglomerate, pentru că oamenii au preferat să se mute în suburbii, dar să facă zilnic naveta în oraş. Comunele din zonele metropolitane şi mai ales localităţile cele mai apropiate de oraşe au acumulat populaţie în acest fel. Cea mai mare comună din ţară rămâne Floreşti (Cluj), cu 52,7 mii de locuitori, urmată de Chiajna (Ilfov), 43,5 mii de rezidenţi, Miroslava şi Giroc (Timiş), 22,2 mii locuitori.
Trei dintre sectoarele Bucureştiului sunt încă şi mai populate decât oricare municipiu din ţară. Cel mai dens este Sectorul 3, 373 de mii de oameni, iar cel mai mic număr de locuitori, 224 de mii, se află în Sectorul 1.
