Companiile pot urma trei pași mari pentru a se pregăti de raportarea aranjamentelor fiscale transfrontaliere, potrivit specialiștilor de la EY România. Adică a acelor tranzacții sau scheme ce le permit, folosind diferențele între sistemele fiscale ale mai multor țări, să-și reducă obligațiile fiscale sau chiar să scape complet de ele. Raportările vor trebui făcute către Fisc începând din vară, astfel că firmele deja ar trebui să ia măsuri de pregătire, chiar dacă obligația de declarare va fi, în mare, la intermediarii care au ajutat la implementarea schemelor.
Raportarea aranjamentelor transfrontaliere în scopuri de optimizare fiscală este o obligație introdusă prin Ordonanța Guvernului 5/2020. Deși aceasta se va aplica abia de la 1 iulie 2020, firmele și fiscaliștii au de făcut și o raportare retroactivă pentru schemele implementate în perioada 25 iunie 2018 – 1 iulie 2020.
Asta înseamnă că deja trebuie luate măsuri de pregătire, pentru a evita raportările cu întârziere și amenzile usturătoare ce pot veni la pachet cu ele. Conform celor de la EY România, sunt trei pași mari ce trebuie respectați pentru ca o firmă să fie pregătită de implementarea noii ordonanțe.
Cei care vor fi obligați să raporteze anumite tranzacții transfrontaliere vor fi fiscaliștii care sfătuiesc firmele, adică notarii, contabilii sau consultanții fiscali (ca intermediari), dar, uneori, și companiile în sine.
Aceste reguli europene trebuie aplicate în toate statele membre ale Uniunii pentru a combate schemele ce permit firmelor să evite sau să-și reducă obligațiile fiscale, folosindu-se de diferențele dintre diversele sisteme fiscale naționale.
Atenție! Foarte important de reținut este că vor trebui raportate exclusiv aranjamentele fiscale transfrontaliere, nu și cele aplicate doar în România.
