O meserie nouă începe să prindă contur şi în România. Şi pare să fie mai ales pe gustul tinerilor – lucrezi de acasă, când vrei şi cât vrei, călătoreşti mult, întâlneşti oameni interesanţi şi eşti plătit pentru asta. Chiar foarte bine. Există şi câteva condiţii – să fii talentat la scris şi, atenţie, să nu-ţi doreşti să devii celebru! În străinătate meseria se numeşte „ghostwriter”. La serviciile lui au apelat, de-a lungul anilor, mari personalităţi – de la tensimenul Andre Agassi până la printul Harry. Am desluşit fenomenul scriitorilor din umbră si am stat de vorba cu Liviana Tane, unul dintre primii ghostwriteri de la noi.
S-au făcut filme, s-au scris şi cărţi despre ghostwriter. Dar încă nu s-a spus tot despre acest subiect învăluit în mister.
Irina Ursu: Dăm la o parte cortina şi vraja din jurul personajului fantomă şi descoperim o lume fascinantă. Lumea cărţilor de mare succes pe care le-au scris alţi oameni decât cei de pe copertă. Cum s-a întâmplat cu memoriile Printului Harry. Cartea de non ficţiune cel mai rapid vândută din toate timpurile. Dar pe care nu a scris-o Prinţul Harrry. La fel cum nici Andre Agassi nu a scris autobiografia lui, nici fotbalistul Zlatan. Lista e foarte lungă. De fapt, aproape toate biografiile de mare succes, ale ultimilor ani, au fost scrise de un ghostwriter.
Liviana Tane, ghostwriter: Este o profesie pentru tineri, mă rog, şi pentru oameni mai în vârstă, de ce nu, care poate să aducă satisfacţii enorme.
