23.7 C
Paşcani
luni, august 15, 2022
Array

Manualele de cultură civică, făcute praf de societatea civilă

In data de 5 aprilie 2016, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a aprobat noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, aplicabil începând cu anul şcolar 2017- 2018.

În data de 5 aprilie 2016, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a aprobat noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, aplicabil începând cu anul şcolar 2017- 2018. Una dintre modificările adoptate este înlocuirea disciplinei cultură civică, din trunchiul comun, cu disciplinele pentru educație socială, respectiv pentru clasa a V-a Gândire critică și drepturile copilului, clasa a VI-a Educație interculturală, la clasa a VII-a Educație pentru cetățenie democratică și clasa a VIII-a Educație economico-financiară.

Și in acest an școlar, elevii vor învăța după manuale de cultură civică scrise în 1999 și 2000, manuale care, conform răspunsului oficial al Ministerul Educaţiei, nu au mai fost niciodată reeditate, ci doar retipărite.

CRJ a analizat manualele de cultură civică de gimnaziu cu scopul de a sprijini realizarea continutului de noi suporturi didactice, actuale si actualizate si conforme cu o educație civică, interculturală și pentru drepturile omului. Studiul s-a bazat pe o grilă de analiză cantitativă a conținutului și pe o analiză de conținut calitativă în care se urmăresc măsura în care și modul în care apar în curriculum, în textele de lecții și în activitățile de studiu teme legate de gen.

Cultura civică reprezintă în gimnaziu disciplina cu următoarele valenţe şi trăsături definitorii: un demers interdisciplinar şi intercultural care solicită deschidere, comunicare şi flexibilitate, cultivându-le în acelaşi timp; cultura civică angajează în mod necesar dialogul dintre diferite modalităţi de cunoaştere şi dintre diferite tipuri de culturi; este un demers care îl ajută pe elev să conştientizeze nevoia şi posibilitatea de cultivare a respectului faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi, în condiţiile acceptării pluralismului, sub multiplele lui aspecte (politic, economic, religios, cultural etc.).

Într-o abordare comparativă sensibilă la factorii impliciţi timp şi progres, nici unul dintre cele cinci manuale analizate nu împlineşte criteriile metodologice propuse de Ministerul Educatiei studiului culturii civice, prezentând texte neactualizate mai bine de aproape două decenii. Folosirea unor termeni derogativi pentru romi, afro-americani și persoane cu dizabilitati este de neacceptat în standardele formulărilor academice contemporane. Deseori, orizontul temporal al manualelor lipseşte aproape cu desăvârşire, iar menţiunile evenimentelor cu miză istorică sunt eludate cu sistem, astfel încât textului să i se regăsească utilitatea pedagogică „peste moduri şi timp”.

Manualele prezinta un trend minimalist în abordarea chestiunii minorităţilor. Relatarea evenimentelor relevante pentru istoria etniilor se reduce, de cele mai multe ori, la precizarea existenţei acestora, minorităţilor etnice fiindu-le dedicate secvenţe pasagere, lapidare ca întindere şi importantă, cu alte menţiuni secundare ale unor minorităţi rasiale şi tribale sau ale unor momente cu relevanţă politică şi istorică pentru istoria drepturilor omului.
Continuarea pe dcnews

Urmărește știrile BitTV.Info și pe Google News

Alte articole

Adis1
Adis2
Adis3
Adis4
Adis5
previous arrow
next arrow