More

    IUBIŢI PASCANIUL AŞA CUM ESTE ŞI CUM POATE FI! – VIDEO

    Pentru unii, Pascaniul este al doilea municipiu din judeţ, cifre şi statistici reci adunate la un loc în dosare sau calculatoare. Este nod de cale ferată pe harta ţării, gara de plecare în lume pentru o viaţă mai bună şi republica tuturor neajunsurilor, pentru cei supăraţi şi nerăbdători să îi numere gropile. Pentru alţii însă, cei mai mulţi dintre locuitorii urbei, municipiul de pe malul Siretului este locul liniştit unde s-au născut, trăiesc şi trec la cele veşnice, cu toate bunele şi relele lăsate de Dumnezeu.

    Despre senzaţionalul cotidian de aici şi poveştile de viaţă ale unora aflaţi în fiecare zi la ŞTIRILE INFOBIT, în emisiunile TV, pe site-urile de ştiri şi reţelele de socializare. Dar vorbim din ce în ce mai puţin despre potenţialul acestor locuri, despre transformările din ultimii ani de zile şi proiectele de viitor, iar cei care o fac sunt adeseori acuzaţi de partizanat politic sau puşi la punct cu vorbe grele, mai ales pe reţelele de socializare. Ne-am obişnuit să ne punem singuri cenuşă în cap, iar când deschidem ochii, ne mirăm de ce aproape totul, în jur, ni se pare gri. Reporter TV vă invită la o altfel de călătorie, pentru a redescoperi şi frumuseţea, nu doar problemele acestor locuri, transformările din ultima perioadă şi proiectele de investiţii, prezente sau viitoare.

    Oraşul muncitoresc ridicat în grabă de comunişti pe străduţele unui târg evreiesc, cu mii de salariaţi în fabrici şi uzine, a decăzut accelerat, până aproape de colaps, în primii ani de sălbatică democraţie. Cu puţine excepţii, marile unităţi de producţie au fost privatizate, apoi închise, tăiate și date la fier vechi de oportuniştii vremii. În urmă au rămas mii de şomeri şi multă sărăcie.

    PRIMII PAŞI

    În anul 1995 a fost declarat municipiu, iar de atunci s-a început, timid, modernizarea urbei. În 1996, s-au pus bazele reabilitării reţelelor şi centralelor termice. În anul 2000, s-a construit un nou sediu administrativ, pe ruinele unei clădiri pe care comuniștii nu au mai apucat să o finalizeze, iar alături s-a ridicat o frumoasă catedrală ortodoxă, după proiectul mitropolitului păşcănean Visarion Puiu. Promotorul acestor lucrări a fost Neculai Răţoi, edilul de atunci.

    În următorii ani, fostul primar, Grigore Crăciunescu, a reamenajat Piaţa Casei de Cultură şi a pus bazele unor investiţii pentru zona Vale a municipiului, cu bani din fonduri comunitare. Contractul de finanţare a fost semnat în anul 2011, dar lucrările au fost executate şi finalizate mai târziu, în perioada 2013 -2015, de următorul primar, Dumitru Pantazi. Au fost reabilitate scările mari şi cele mici, Esplanada, parcul municipal şi câteva străzi. Edilul urbei spune că a fost un proiect cu multe probleme, dar care a schimbat faţa oraşului.

    În urmă a rămas o zonă de promenadă apreciată de păşcăneni. Întreaga investiţie a fost de peste 3 milioane euro.

    MARILE PROVOCĂRI – APA ŞI CANALIZAREA, SUBIECT POLITIC

    Procesul de modernizare a Pașcaniului a continuat şi în anii următori, dar cu sacrificii. Primarul municipiului spune că, la preluarea mandatului, datoriile administraţiei locale erau uriaşe, iar conturile goale. Probleme erau şi cu plata facturilor şi a obligaţiilor de către serviciile, instituţiile aflate în subordinea Consiliului Local sau pentru şcoli.

    Nici serviciile publice nu o duceau mai bine. La jumătatea anului 2012, atât regia de termoficare, cât şi operatorul de apă, dar şi de canalizare, aveau mari probleme financiare şi nu erau bani pentru asigurarea iluminatului stradal.

    Aşadar au fost necesare măsuri îndrăzneţe pentru a merge mai departe. Erau de rezolvat probleme mari, acumulate în timp. Şi aşa s-au făcut primii paşi spre modernizarea serviciului de apă şi canalizare. În urma numeroaselor discuţii şi analize, s-a ajuns la concluzia că cea mai bună soluţie este aderarea Pașcaniului la asociaţia judeţeană de apă şi canalizare ARSACIS, iar serviciile să fie preluate de operatorul Apa Vital. Proiectul de aderare fost analizat de o comisie de specialitate şi aprobat, la acea vreme, de toţi consilierii locali. Iar motivele erau justificate: pierderile uriaşe la apă erau plătite de cetăţeni, lipsa banilor necesari pentru repararea reţelelor de distribuţie a apei şi perspectiva unor investiţii de peste 13 milioane euro din fonduri europene au fost argumentele care au dus la această decizie.

    Pașcaniul a mai avut o astfel de ocazie, în anul 2009, dar a ratat-o. Edilul de atunci a refuzat să facă demersurile necesare aderării la asociaţia judeţeană şi s-au pierdut investiţii de peste 9 milioane euro. Banii au ajuns la Hârlău şi Târgu Frumos, iar acolo reţelele de apă sunt deja modernizate.

    Din anul 2014 şi până acum, proiectul de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare a trecut prin numeroase încercări. Din cauza intereselor politice, dar şi a unor nemulţumiri ale cetăţenilor, hotărârea de aderare a fost anulată. Apoi tot legislativul local a hotărât să rămână în asociaţie şi să meargă mai departe. Între timp, programul din fonduri europene a fost actualizat, iar pentru Paşcani sunt prevăzute investiţii de peste 19 milioane euro. Lucrările urmează să înceapă cel târziu anul viitor din cartierul Aerodrom, spune primarul Dumitru Pantazi.

    MARILE PROVOCĂRI – CĂLDURA ÎN ŞCOLI ŞI APARTAMENTE,

    CU FALIMENTUL LA UŞĂ

    O altă provocare a fost asigurarea căldurii pentru şcoli, instituţii şi cele câteva mii de apartamente rămase branşate la sistemul centralizat de încălzire. RAGCL Paşcani avea probleme financiare tot mai mari şi reuşea să supravieţuiască doar cu subvenţii de la bugetul local, peste 15,5 milioane lei, din anul 2012. Împrumutul pentru reabilitarea centralelor nu a fost achitat, iar restanțele şi penalităţile adunate, inclusiv la datoriile către stat, au dus la blocarea conturilor şi în final la încetarea activităţii, în primăvara anului 2019. De cealaltă parte, nici abonaţii nu erau mulţumiţi: cetăţenii – din cauza programului de distribuţie a apei calde şi căldurii, iar instituţiile publice – pentru că plăteau facturi uriaşe, deşi caloriferele erau mai mult reci. S-a ajuns ca Pașcaniul, cu un sistem termic modernizat, să aibă cel mai mare preţ de producţie din ţară, imposibil de suportat de populaţie, mai ales în contextul în care municipalitatea nu mai putea acorda subvenţii. Iar inevitabilul s-a produs: regia de termoficare a intrat în procedura de faliment.

    În urmă au rămas fără sursă de căldură: şcolile, grădiniţele, instituţiile publice şi populaţia. Primăria a investit 2,2 milioane lei pentru achiziţionarea de centrale termice individuale în şcoli şi instituții şi a acordat ajutoare sociale cetăţenilor defavorizaţi, pentru a putea cumpăra centrale sau alte aparate de încălzire. A fost o cursă contra-cronometru pentru ca problema să fie rezolvată până la venirea iernii. Acum, la Paşcani, locatarii de la bloc au căldură şi apă caldă de la centralele individuale, iar cei de la case folosesc mai ales gazul metan şi din ce în ce mai rar lemne. Şi în instituţiile publice este căldură suficientă, tot de la centralele individuale, iar banii, care până acum erau alocaţi pentru subvenţii, sunt folosiţi pentru investiţii.

    MARLE PROVOCĂRI – SALUBRITATEA MODERNIZATĂ DE NEVOIE

    Şi serviciile de salubritate au fost modernizate, tot de nevoie. Încă din anul 2009, Pașcaniul a aderat la asociaţia judeţeană de salubritate. Ca şi la apă, principiile sunt aceleaşi: preț unic şi un singur operator pe judeţ. În consecinţă, municipiul a renunţat la facturarea serviciului şi a trecut la taxa de salubritate, din anul 2018 – pentru persoanele fizice şi din 2019 – pentru societăţi. Din acelaşi an, serviciile de colectare şi transport ale gunoiului menajer au fost preluate de operatorul judeţean. Acum se fac eforturi pentru colectarea selectivă, în vederea scăderii costurilor şi valorificării deşeurilor la staţia de sortare de la Ruginoasa.

    Fostul operator local de salubritate, rămas fără principalul obiect de activitate, avea nevoie de soluţii pentru a supravieţui. Administrația locală a aprobat ca societatea să preia serviciile de dezinsecție şi deratizare, măturatul stradal şi transportul public local. Au fost cumpărate cinci autobuze moderne, dar second- hand, care vor transporta călătorii în oraş şi suburbii. Primarul Dumitru Pantazi spune că se intenționează ca, în câţiva ani, să fie achiziţionate autobuze electrice noi, cu bani din fonduri europene. De asemenea, CLP Ecoserv SRL va prelua şi serviciile de deszăpezire, iar birourile vor fi mutate mai aproape de oraş, în sediul fostului RAGCL.

    MODERNIZAREA STRĂZILOR – CELE MAI MARI INVESTIŢII

    Dar cele mai mari investiţii din ultimii 8 ani de zile au fost făcute în modernizarea drumurilor: peste 49 de milioane lei pentru lucrări executate sau aflate în curs de execuţie. Edilul municipiului spune că asfaltarea străzilor a fost o prioritate deoarece înainte erau folosiţi foarte mulţi bani de la bugetul local pentru lucrări de plombare, cu efecte de scurtă durată.

    În urmă cu 8 ani de zile, doar câteva străzi din oraş arătau cât de cât bine. Acum, din cei peste 150 km de drumuri, jumătate sunt asfaltate.

    Totul a început cu un împrumut de 4 milioane lei în anul 2012. Banii au fost rambursaţi între timp, dar în urmă au rămas străzi modernizate. Lucrările au continuat an de an, cu bani de la bugetul local şi bugetul de stat.

    Un exemplu sunt străzile Gării şi Ceferiştilor, drum cu trafic intens, care rămăsese nereabilitat de mult timp. Singura problemă nerezolvată în această zonă este spaţiul verde din faţa Gării, care urmează să fie amenajat.

    Edilul municipiului spune că au fost efectuate două tipuri de lucrări. Unele străzi au fost modernizate complet. Pentru asta a fost nevoie de proiectare, licitaţie, mai mulți bani și timp. Pe altele, a fost doar turnat covor asfaltic, în cadrul programelor anuale de întreţinere a străzilor. Aici demersurile au mers mai repede, fiind scoase la pachet pentru licitaţie şi contractare.

    Unele lucrări au mers greu, iar costurile au fost mari din cauza unor situaţii neprevăzute. De exemplu, pentru reabilitarea străzii Nicolae Iorga au fost necesare 2,2 milioane lei şi câţiva ani de aşteptare. Aici a fost nevoie de reabilitarea reţelei de canalizare, iar constructorii au dat peste vechile beciuri care străbat dealul. Totodată a fost modernizată şi strada Mârzasca.

    Şi în acest an s-a lucrat intens la asfaltarea unor străzi, mai ales în centrul municipiului. S-a turnat covor asfaltic pe străzile Ştefan cel Mare, Moldovei şi altele. Tot aici au fost plantaţi sute de trandafiri, au fost puse gazon şi mobilier urban.

    Primarul Dumitru Pantazi a explicat că, în unele situaţii, s-a aşteptat la sprijin guvernamental, dar până la urma investiţiile au fost făcute cu bani de la bugetul local. Este vorba despre Strada Grădiniţei, una dintre cele mai aglomerate din oraş.

    Pe aici circulă zilnic mii de maşini, care trec spre Suceava sau Iaşi, trafic care trebuia preluat de o şosea de centură. Proiectul a fost pus în aşteptare de mai multe ori la Guvern, iar acum se vorbeşte de o altă soluţie, legăturile cu viitorul drum rapid şi autostradă, care vor trece prin apropierea Pașcaniului.

    Dacă străzile arată mai bine, infrastructura pietonală lasă de dorit. Primarul Dumitru Pantazi spune că, în maxim doi ani de zile, vor fi amenajate toate aleile şi trotuarele din municipiu. Lucrările vor începe din acest an. O parte din banii necesari sunt prevăzuți în bugetul local şi urmează să fie făcută licitaţia pentru execuţie. Edilul a explicat că modernizarea lor a fost lăsată în urmă deoarece aici ar trebui mai întâi făcute unele lucrări la iluminatul stradal, proiect aflat în derulare, şi chiar pentru reţelele de apă şi canalizare.

     GAZ ÎN SUBURBII

    O altă investiţie majoră în municipiul Paşcani a fost cea de extindere a reţelelor de gaze naturale, mai ales în suburbii. Programul a fost reluat în anul 2013 şi de atunci au fost încheiate mai multe contracte, cu bani de la bugetul local. Beneficiile sunt cu atât mai importante cu cât de câţiva ani de zile preţurile la lemne pentru încălzire sunt din ce în ce mai mari. În urmă cu câteva săptămâni a mai fost încheiat încă un contract, iar lucrările vor începe în câteva zile cu mai multe echipe de lucru. Banii sunt disponibili, spune edilul, iar cu acest proiect aproape pe toate străzile din municipiu a fost sau este în curs de rezolvare această problemă.

    LUMINĂ ÎN ÎNTUNERIC

    Pașcaniul se află în plină modernizare şi în ceea ce priveşte iluminatul stradal. Reţelele vechi au fost preluate de la EON, iar în luna aprilie a acestui an a fost încheiat un contract cu o firmă de specialitate. Lucrările au început din suburbii şi ar urma să fie finalizate până la sfârşitul lunii august. Aici sunt puse lămpi moderne, cu leduri, pe toţi stâlpii. Străzile arată deja altfel, pe timp de noapte. Din septembrie este programată începerea lucrărilor de modernizare a reţelelor, stâlpilor şi lămpilor de iluminat pe 16 străzi din oraş. De asemenea cele mai importante clădiri vor fi iluminate arhitectural. În acelaşi contract sunt prevăzute şi lucrări de extindere a reţelelor pe străzile unde au fost construite locuințe noi şi va fi implementat în sistem de telegestiune pentru accesul şi intervenţia facilă, precum şi pentru reglarea intensităţii luminii.

    CENTRUL CIVIC, MAI FRUMOS CA ORICÂND

    Schimbări radicale au fost făcute în ultimii ani şi în zona centrală a municipiului. Catedrala ortodoxă este aproape finalizată. Lucrările au fost făcute şi cu sprijinul municipalităţii, de la bugetul local fiind alocate de-a lungul timpului sume importante de bani.

    De asemenea au continuat investiţiile pentru finalizarea lucrărilor la sediul administrativ. A fost amenajat platoul din apropiere, iar pe esplanada din faţă este o expoziţie permanentă cu lucrări de artă.

    Peste drum a fost amenajat noul sediul al Bibliotecii Municipale, o investiţie modernă şi necesară, dar care s-a derulat cu multe probleme. Tot în aceşti ani a fost modernizat ştrandul municipal şi au fost amenajate trei intersecţii semaforizate pentru fluidizarea traficului rutier.

    Sume importante de bani au fost investite şi pentru înfrumuseţarea oraşului. În ultimii ani de zile au fost plantaţi mii de copaci şi flori, a fost pus gazon pe spaţiul verde şi mobilier stradal, bănci şi coşuri de gunoi în tot oraşul. Acum Pașcaniul arată mult mai bine, iar asta o spun şi o simt cetăţenii municipiului.

    PATRU ANI CU INVESTIŢII GRELE. EXPERIENŢA CONTEAZĂ!

    Urmează 4 ani de provocări, de muncă şi sacrificii. Pe lângă programul de extindere a rețelelor de apă şi canalizare derulat de Apa Vital, lucrări care vor întoarce străzile şi cartierele pe dos, se află în derulare şi o serie de proiecte din fonduri europene, aflate în diferite etape de implementare. Dacă în anul 2009 era unul singur la finanţare, acum sunt sapte. Primul şi cel mai important dintre ele este cel privitor la reabilitarea Palatului ”Cantacuzino”. Clădirea a fost cumpărată de la foştii proprietari în anul 2012, cu 180 000 euro de la bugetul local, după ce ajunsese într-o stare de degradare de neînchipuit. Acum ea se află în proces de modernizare cu bani de la Uniunea Europeană. Contractul, în valoare de peste 21,7 milioane lei, se află în etapa de evaluare a ofertelor de execuţie. În următorii 2 ani de zile trebuie finalizate. Totodată vor fi amenajate şi terenurile şi aleile din împrejurimi. Complexul va fi transformat mai apoi în Muzeul Municipiului Paşcani.

    Un alt proiect din fonduri UE, aflat în derulare, este cel pentru modernizarea Şcolii ”Iordache Cantacuzino”. Aici, după semnarea contractului de finanţare în valoare de peste 3,3 milioane lei, s-a constatat că sunt necesare lucrări suplimentare, care vor fi finantate de la bugetul local, pentru care în prezent este organizată o licitaţie. Tot din bani europeni va fi reabilitată Grădiniţa Nr. 2 şi Creșa Nr 1. Aici a fost reluată licitaţia deoarece la prima încercare nu s-a prezentat nici un constructor, deşi valoarea contractului este de peste 5, 6 milioane euro.

    De asemenea ambulatoriul de la Spitalul de Urgenţă Paşcani va fi extins şi dotat cu fonduri comunitare. Valoarea contractului este de peste 10 milioane lei. Alte două proiecte aflate în derulare au ca scop digitalizarea serviciilor publice locale. În câţiva ani Pacaniul va fi Smart City, iar pentru asta se investesc peste 6 milioane lei.

    În etapa de evaluare şi în aşteptarea semnării contractului de finanţare se află un proiect pentru construirea unei grădiniţe noi. Ea va fi amplasată lângă Parchetul din Paşcani. Valoarea investiţiei este de 10, 8 milioane lei, din fonduri europene. Totodată va fi amenajat şi terenul din imprejurimi, unde va fi o mini-esplanadă cu acces în parcul municipal, dar şi terenul şi sala de sport de la şcoala de alături.

    PASCANIUL, PE DRUMUL CEL BUN!

    Între timp au fost deschise şi alte sesiuni de finanţare din fonduri europene. Primarul Dumitru Pantazi a anunţat că a fost trimisă deja la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est o listă cu proiectele care urmează să fie depuse şi realizate în exerciţiul bugetar 2021 – 2027. Municipalitatea solicită 30 de milioane euro pentru continuarea proiectului de asfaltare a străzilor, mai ales acolo unde vor fi extinse reţele de apă şi canalizare, 5 milioane euro pentru extinderea canalizării în suburbii, 2,5 milioane euro pentru construirea unui centru social multifuncţional, 4 milioane euro pentru achiziţionarea de autobuze electrice pentru transportul public local şi 2,5 milioane euro pentru amenajarea Lacului Peştişorul într-o zonă de agrement.

    Dar pentru implementarea lor este nevoie de pricepere, voinţă, perseverenţă şi bani de la bugetul local. Administrația locală trebuie să asigure partea de cofinanţare, 2% din valoarea proiectelor, dar şi cheltuielile neeligibile. Sunt necesare şi resursele financiare pentru derularea lucrărilor, decontarea lor urmând să se facă ulterior şi etapizat, după recepţiile parţiale. Primarul Dumitru Pantazi susține că la fel de importantă este şi experienţa şi continuitatea pentru ducerea la bun sfârşit a acestor proiecte.

    MULTE ŞI IMPORTANTE

    Pe lângă proiectele mari realizate sau în curs de realizare, administraţia locală asigură de la bugetul local şi alte finanţări. Cea mai importantă este pentru funcționarea serviciilor publice. O bună parte din banii încasaţi în fiecare an se duc pentru plata salariilor, a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare de la şcoli și grădiniţe, servicii, instituţii şi societăţi publice subordonate. Iar resursele financiare niciodată nu sunt suficiente. În ultimii 8 ani de zile, 27% din bugetele locale au fost încasate din taxele şi impozitele locale, 34% din impozitele pe venit repartizate de stat, iar restul din alte surse. Edilul municipiului spune că în această perioadă a reuşit să atragă fonduri guvernamentale şi comunitare de cca 108 milioane lei, adică cca 40% din banii cheltuiţi din 2012 şi până acum.

    Tot cu bani de la bugetul local au fost finanţate lucrările de cadastru pe domeniul public. În urmă cu 8 ani de zile doar câteva străzi aveau actele necesare, iar acum problema este aproape rezolvată.

    Pe lângă fondul de salarii asigurat de Guvern şi transferat prin bugetele locale, şcolile au primit de la administrația locală şi sprijinul necesar pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale în bune condiţii, susţine edilul: de la sumele necesare pentru unele investiţii, cum ar fi montarea de centrale termice, până la unele cheltuieli de amenajare şi funcţionare. De asemenea sute de elevi au primit burse sociale şi de merit, iar cei cu rezultate bune la învăţătură au fost premiaţi.

    La Paşcani categoriile defavorizate au primit ajutor din partea administrației locale. Poate nu în măsura în care cei în cauză au solicitat sau şi-au dorit să se întâmple, dar în fiecare an sunt alocate sume substanţiale pentru rezolvarea problemelor sociale. De la acordarea de subvenţii la căldură şi pentru transportul public local, până la plata unor ajutoare sociale şi a salariilor însoţitorilor persoanelor cu handicap, mai ales atunci când Guvernul uită să le mai trimită banii.

    Primarul Dumitru Pantazi este mulţumit de modernizarea municipiului Paşcani în ultimii ani de zile. El recunoaşte că se putea mai mult, dar au fost unele probleme administrative, iar resursele financiare sunt limitate.

    PROIECTE BLOCATE

    Printre proiectele importante despre care se vorbeşte de ani de zile este şi cel de modernizare a pieţelor agroalimentare. În momentul de faţă sunt analizate ofertele de licitaţie pentru realizarea unui nou proiect şi execuţia. Primarul urbei spune că în maxim 3 luni de zile vor începe lucrările în piaţa din zona Vale.

    Tot în lucru se află amenajarea noului cimitir al municipiului. După ani de aşteptare, s-a încheiat un nou contract de proiectare, iar peste câteva luni de zile ar trebui să aibă loc licitaţia de execuţie, deocamdată doar pentru amenajarea şi împrejmuirea terenului. Într-o etapă ulterioară vor fi construite şi clădirile administrative.

    PANTAZI: CANDIDEZ PENTRU A FINALIZA INVESTIŢIILE ÎNCEPUTE!

    Toate acestea sunt făcute cu acordul majorităţii consilierilor locali. Problemele şi proiectele de interes public sunt analizate în legislativul păşcănean, iar dezbaterile au fost înregistrate şi difuzate de televiziunile locale. Uneori factorul politic îngreunează aprobarea unor hotărâri. Sunt 19 consilieri: 11 la putere şi 8 în opoziţie. Edilul spune că uneori au fost blocaje, dar le mulţumeşte celor care şi-au asumat responsabilitatea, mai ales atunci când trebuiau luate decizii dificile.

    În acest context, Dumitru Pantazi candidează pentru un nou mandat de primar. El susţine că are ca scop finalizarea proiectelor de investiţii aflate în derulare, că are experienţa necesară şi că în aceste momente este nevoie de continuitate.

    Edilul consideră că Pașcaniul se află pe drumul cel bun şi că asta se datorează în primul rând cetăţenilor, atât în calitate de contribuabili, cât şi de persoane implicate în administrarea urbei.

    În ultimii 8 ani de zile au avut loc mai multe dezbateri publice, unde au fost puse în discuţie cele mai importante probleme ale momentului. De cele mai multe ori, din aceste discuţii s-au conturat şi soluţiile aşteptate.

    Cu lucrurile bune realizate în ultimii ani de zile, dar şi neajunsurile care ne pun nervii la încercare, Pașcaniul arată tot mai viu şi mai colorat, dar în acelaşi timp încă liniştit. Este departe de a redeveni un oraş industrial ca în anii ’80 sau de a putea oferi condiţiile de trai şi tentaţiile cotidiene din oraşele mai mari din apropiere. Totul depinde de banii încasaţi şi atraşi la bugetul local, uneori cu multe obstacole şi greutăţi, dar în mod evident şi de cei care îi gestionează. Într-un oraş mai mult cu pensionari, în care taxele şi impozitele sunt printre cele mai mici din ţară, iar aşteptările sunt diverse şi aproape de fiecare dată justificate, speranţa încă este vie şi puternică.

     Iubiţi Pascaniul aşa cum este şi cum poate fi, indiferent unde sunteţi, acasă sau la mii de km distanţă!

    Ce părere ai?

    Related Articles

    Noul primar si consilierii din Cristesti au depus juramantul. Fostul primar: Au castigat tinerii. Au tot srijinul nostru!

    Comuna Cristesti are o noua conducere. Primarul si consilierii alesi pe 27 septembrie a.c. au depus juramantul, in cursul zilei de luni 19 octombire...

    Beizadelele medicilor ieșeni, admise la UMF fără examen pe listele cu studenți străini

    UMF Iași a patentat o rețeță de admitere la Medicină, pe ușa din dos @ Zeci de piloși au intrat ,,pe șest’’ pe locurile...

    Noua lege RCA în 2021. Șoferii români vor deconta direct, dar prețurile la asigurări vor crește

    Ministerul Finanțelor din România a publicat în august proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea legii privind asigurarea obligatorie auto. Noua lege RCA este...

    Opinii