Guvernul trebuie să implementeze cel târziu în primul semestru din 2025 măsurile de corecție a gradului de îndatorare prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare pentru situațiile de depășire a unui nivel de îndatorare a statului de 50% din PIB.
Prevederea legală este precizată, clar, într-un document oficial al Finanțelor, conform profit.ro.
Legea respectivă prevede că, în cazul depășirii ponderii de 50% datorie publică în PIB, după îndeplinirea unor condiții complicate de raportare, Guvernul trebuie să adopte un program de măsuri de reducere a îndatorării, care să includă înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Până în prezent, deși îndatorarea lunară a trecut de 50% în mai multe rânduri, Guvernul a evitat declanșarea prevederii din Lege, având în vedere condițiile mai complicate de raportare a îndatorării către Eurostat, biroul de statistică al UE.
De precizat că Guvernul are posibilitatea de a da o OUG prin care să ceară derogare de la aceste prevederi.
Foarte important în acest context este și faptul că în patru ani suma cheltuită de stat pe salariile bugetarilor a crescut cu aproape 50%. Astfel, dacă în primele șapte luni ale acestui an cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 92,4 miliarde de lei, în perioada similară din 2020 suma a fost de 63 de miliarde de lei, de unde rezultă o creștere de puțin sub 50% în doar patru ani.
Pentru declanșarea măsurilor din Legea responsabilității fiscal-bugetare, se ia în calcul îndatorarea trimestrială (nu lunară, cum o raportează Ministerul Finanțeor) transmisă către Eurostat, fază pentru care termenele de transmitere a datelor sunt lungi, de ordinul lunilor. În trecut, în aceste intervale, INS publica un PIB actualizat (baza la care se raportează datoria) care permitea statului să își revizuiască îndatorarea ușor sub 50% și să evite raportarea către Eurostat a unui procent peste 50%.
Recenta rectificare bugetară a urcat deficitul la 122,8 miliarde lei (6,94% din PIB), necesarul de finanțare fiind majorat anterior la 217 miliarde lei. În contextul deficitului mai mare cu aproape două puncte de PIB și a unei evoluții economice sub așteptări, creșterea economică revizuită de la 3,4% la 2,8%, deși PIB nominal râmâne aproape nemodificat, îndatorarea la final de an va situa, probabil, peste prognoza de 49,4%.
