Schimbări în educaţie, renunţarea la teze, la media semestrială şi schimbarea formei de notare. De asemenea, se susţine introducerea catalogului electronic, care trebuie tipărit şi arhivat, dar şi a meselor calde în şcoli. Sorin Cîmpeanu a anunţat modificările din sistemul educaţional pentru anul 2022-2023. Printre schimbările majore, Ministerul Educaţiei a anunţat introducerea unei singure medii anuale la fiecare materie, iar numărul minim de note pentru o disciplină va trebui să fie egal cu N plus 3, N reprezentând numărul de ore alocate la o disciplină într-o săptămână. De asemenea, se renunţă la teze şi cadrul didactic poate alege ce fel evaluare pe parcurs va folosi la clasă. Sunt aceste schimbări binevenite? Am discutat cu mai mulţi specialişti ieşeni.
Camelia Gavrilă, directorul Colegiului „Costache Negruzzi”, explică că logica etapelor în vederea modificărilor din domeniul învăţământului ar fi trebuit să urmeze întâi adaptarea planului de învăţământ pentru întreg sistemul, programele şcolare, manualele, conţinutul, iar mai apoi sistemele de evaluare pe traseu şi examenele finale. „Aceste modificări care au fost anunţate pot fi interesante şi pot genera dezbateri cu privire la structura anului şcolar în sistemul popular. Este într-adevăr un model practicat şi în alte state europene, răspunde şi unei nevoi de odihnă periodică a elevilor, de segmentare şi întrerupere a efortului intelectual prin etape de odihnă. Aici intervin şi aspecte generate de economie, de turism, fiind un aspect luat în considerare şi în state precum Germania, Franţa sau Elveţia. Sunt de acord cu aceste hotărâri cu privire la structura anului.”, a explicat Camelia Gavrilă.
Ea explică că notarea prin evaluări şi teze este însă un element important în vederea formării etapelor de dezvoltare a elevilor. „Nota are o valoare complexă, pentru că ea dă un semnal pe traseu elevului asupra nivelului la care se situează prin raportare la obiectivele programei, de exemplu elevii de clasa a VIII-a şi de clasa a XII-a, care au nevoie de o constantă analiză şi autoanaliză. În acelaşi timp, recapitulările sunt esenţiale, nu vorbim de studenţi care învaţă pentru sesiune, ci vorbim despre elevi care au nevoie de unităţi de conţinut pe care să le aprofundeze şi apoi să parcurgă o evaluare care să cântărească evoluţia acestora.”, a explicat Camelia Gavrilă.
„Un experiment care va lăsa urme adânci, chiar ireparabile”
Specialiştii în domeniul pregătirii didactice cred că eliminarea formelor de testare şi restructurarea anului şcolar va determina un stil de învăţare simplist. Prof.univ.dr. Constantin Cucoş, fost director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universităţi „Al.I. Cuza”, explică că această decizie poate duce la crearea unei pieţe de meditaţii de simulare, exersare şi rezolvare de teste standardizate. „Rămân la convingerea că eliminarea tezelor, prin restructurarea anului şcolar pe module, limitează formarea şi evaluarea unor competenţe mai largi, integrative, bazate pe corelare, aplicare creativă, gândire critică, interpretare. Îi va determina pe elevi să înveţe ca pentru „şcoala de şoferi”: speculativ, mecanic, simplist, prin bifare, alegere a răspunsului corect, pe bază de inteligenţă nativă, intuiţie de moment, întâmplare etc. Normal că pentru elevi pare mai uşor. Se vor adapta repede. Oricât de relaxată ar deveni evaluare se vor naşte, în continuare, ocazii de sprijin. Cred în continuare că este un experiment care va lăsa urme adânci, chiar ireparabile”, a declarat prof.univ.dr. Constantin Cucoş.
