Uniunea Europeană a încheiat vineri un acord pentru a reduce consumul final de energie cu 11,7% până în 2030, un obiectiv care va ajuta la combaterea schimbărilor climatice şi la limitarea utilizării de către Europa a combustibililor fosili.
Sectorul european al clădirilor este responsabil pentru 40% din consumul final de energie si 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Revizuirea Directivei privind performanta energetică a clădirilor aduce cerințe noi de promovare a infrastructurii de electromobilitate și de introducere de tehnologii inteligente în clădiri, accentuând dimensiunea de sănătate publică și de calitate a vieții pentru utilizatorii clădirilor.
Prin transpunerea Directivei 2018/844/UE în legislația natională, apare obligativitatea proprietarilor de a asigura echiparea clădirilor noi, precum și a clădirilor existente care sunt supuse unei renovări majore cu sisteme de contorizare inteligentă, sisteme de reglare a temperaturii și de management al utilităților, puncte de reîncarcăre și infrastructura necesară pentru vehiculele electrice și infrastructura de parcare dedicată bicicletelor.
În Romania sunt peste 8.300.000 de clădiri, din care cele mai multe sunt construite înainte de 1990 și care au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne. Măsurile de eficiență energetică pot reduce cu pana la 40% consumul de energie al unei clădiri. Energia termică pentru încălzire și apă caldă reprezintă aproximativ 70% din consumul unui imobil rezidențial. Prin izolarea termică și prin implementarea unor soluții eficiente de încălzire, consumul de energie poate fi redus la jumatate.
Atingerea obiectivului de reducere a consumul final de energie, propus de Uniunea Europeană,va necesita ca ţările să renoveze milioane de clădiri pentru a reduce risipa de energie. Majoritatea clădirilor europene fiind încălzite cu combustibili fosili, măsura este crucială pentru eforturile UE de combatere a schimbărilor climatice. Ţările îşi vor stabili propriile obiective naţionale neobligatorii – iar Comisia Europeană se angajează să le va sprijine prin mecanismele financiare, precum cel de Redresare și Reziliență, REpowerEU, sau Planul de Coeziune 2021 -2030. Până în 2030, ţările europene vor trebui să economisească în medie 1,49% din consumul final de energie, pe an și să accelereze procesul de reabilitare a clădirilor publice, renovând cel puţin 3% din suprafaţa totală a acestor clădiri, în fiecare an.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România a avut la dispoziție 2,2 miliarde de euro pe componenta C5 – Valul Renovării, fonduri importante, dar insuficiente pentru România, pentru atingerea acestor obiective europene.
România are propriile programe pentru reabilitarea locuințelor și pentru eficiența energetică, precum Casa energetică, Programele Rabla, Programul Național de reabilitare termică și cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte, reglementat prin OUG nr. 18/2009, sau Programul național privind privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice, dar, din diverse motive, ele funcționează cu mari întârzieri și cu lipsă de fonduri, descurajând procesele de implementare.
România va trebui să facă un efort consistent pentru operaționalizarea acestor programe și să aloce mai multe fonduri pentru reabilitarea clădirilor, transportul durabil și eficiența energetică, pentru atingerea obiectivelor asumate împreună cu Uniunea Europeană, dar și pentru asigurarea sănătății și confortului cetățenilor, creșterea siguranței la riscurile seismice și protejarea mediului.
SORIN NĂCUȚĂ – deputat PNL Iași
