11.9 C
Paşcani
vineri, martie 29, 2024

Două mari sărbători ortodoxe săptămână asta. Prima, mâine

Biserica Ortodoxă îi va sărbători în această săptămână pe Sfinţii Trei Ierarhi, dar şi Întâmpinarea Domnului, împlinindu-se 40 de zile de la Sărbătoarea Naşterii Domnului. Astfel, mâine, pe 30 ianuarie, Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur vor fi prăznuiţi de către Biserică.

Aceşti trei Sfinţi părinţi au trăit la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, fiecare dintre ei având o contribuţie esenţială la teologia creştină, fiind numiţi „Protectori ai învăţământului teologic“. Cei trei teologi sunt prăznuiţi şi separat, însă, pentru a arata unitatea de învăţătură, Biserica a rânduit şi o zi de prăznuire comună. Această hotărâre a fost luată în secolul al XI-lea, pentru a nu se acorda vreunuia întâietate faţă de ceilalţi doi. Această controversă îşi are originea din vremea împăratului bizantin Alexie Comneanul, atunci când în Bizanţ s-a iscat o ceartă între credincioşi deoarece nu reuşeau să se hotărască pe cine să aleagă dintre cei trei. Controversa a apărut, deci, cu aproximativ 30 de ani după Marea Schismă, cânt Biserica Ortodoxă avea nevoie de o „călăuză“ sau de un „reprezentant“, pentru a ţine credincioşii departe de ereziile din acea perioadă. Hotărârea de a-i considera drept adevăraţi călăuzitori ai Bisericii a fost luată având în vedere aporturile pe care cei trei Sfinţi părinţi le-au adus. Astfel, Sfântul Vasile cel Mare a unit partea teoretică cu cea practică prin „Liturghie“, Sfântul Grigorie de Nazianz excelează prin teologia Sfintei Treimi ca pecete a Bisericii, iar Sfântul Ioan Hrisostom prin ceea ce înseamnă înţelegerea Sfintelor Scripturi în spiritul Revelaţiei divine.

Tot în această săptămână, vineri, pe 2 februa­rie, Biserica sărbătoreşte şi Întâmpinarea Dom­nului, adică momentul în care Mântuitorul este dus la Templu de Fecioara Maria şi dreptul Iosif, pentru împlinirea Legii, care prevedea ca orice întâi născut de parte bărbătească să fie „afierosit“, adică dedicat lui Dumnezeu în a 40-a zi de la naştere. În acest moment se făcea şi „curăţirea“ mamei. În Templu, Fecioara Maria, Mântuitorul şi dreptul Iosif au fost, potrivit Tradiţiei, întâmpinaţi de dreptul Simeon şi prorociţa Ana. Se zice că dreptul Simeon a făcut parte din traducătorii Pentateuhului din limba ebraică în greacă, iar în momentul în care a ajuns la textul „Iată Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu“, acesta a înlocuit termenul „fecioară“ cu „femeie“. Pentru necredinţa sa, Dumnezeu i-a făgăduit că nu va muri până nu va vedea pe Mesia născut din Fecioară.

Sursa Ziarul de Iasi

Alte articole