Dezbaterea organizată de I.S.J. Iași a reunit peste 400 de participanți, iar programul prevăzut inițial a fost depășit cu mai mult de o oră
Prezența foarte numeroasă a cadrelor didactice și a elevilor la dezbaterea organizată la inițiativa I.S.J. Iași privind planurile-cadru de liceu, filiera teoretică, a demonstrat interes pentru tema propusă. Astfel, 400 de profesori reprezentând toate disciplinele școlare, directori, elevi și părinți, reprezentanți ai sindicatelor au discutat despre propunerile de plan-cadru pentru liceu, într-o încercare de a găsi răspuns pentru o întrebare ce ne privește pe noi toți: Cum ar trebui să-i pregătim în școală pe tineri, pentru ca aceștia să aibă succes pe piața muncii și pentru dezvoltarea personală a acestora?
Profesori universitari cu expertiză pe problematica curriculumului școlar și a politicilor educaționale (prof. univ. Dr. Carmen CREȚU, conf. Univ. Dr. Gheorghe Ilie FÂRTE, precum și prof. univ. Dr. Ștefan COJOCARU, în dubla sa calitate de reprezentant al mediului academic, precum și de reprezentant al unei asociații nonguvernamentale), oameni politici, profund implicați în viața învățământului preuniversitar și universitar (prof. dr. Camelia Gavrilă, Președinte a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților și prof. univ. Dr. Adrian Pănescu, Senator) au susținut cu argumente științifice puncte de vedere și soluții posibile.
Programul anunțat a fost depășit cu mai mult de o oră, astfel încât dezbaterea s-a încheiat după ora 16.00. Multitudinea, diversitatea și consistența ideilor exprimate au făcut ca timpul prevăzut inițial să fie insuficient, vorbitorii revenind la microfon (Ștefan OBADĂ, reprezentant al Consiliului Județean al Elevilor, precum și conf. Univ. Dr. Ilie FÂRTE).
În calitate de moderator, prof. dr. Genoveva FARCAȘ, inspector școlar general, a configurat contextul social și educațional care generează inevitabil optimizările de tip curricular, schimbarea planurilor-cadru pentru liceu fiind necesară și iminentă, o reacție firească a școlii la nevoile actuale de formare ale elevilor, dar și la progresul societății, a creșterii cunoașterii în multiple domenii.
Vorbitorii au apreciat că noile abordări orientează învățământul românesc spre ceea ce educația modernă, europeană este obligatoriu să le ofere tinerilor, din perspectiva corelării învățământului românesc cu alte sisteme europene de succes, însă acestea nu trebuie să afecteze zonele în care învățământul românesc atinge performanța, prin tradiție și prin vocație.
Variantele propuse au constituit un suport consistent pentru dezbatere, chiar generos prin flexibilizarea relației TC (trunchi comun) – CD (curriculum diferențiat) – CDȘ (curriculum la decizia școlii), în condițiile unei analize obiective și a evitării pledoariilor pentru anumite discipline de studiu în defavoarea altora, asigurându-se astfel reprezentarea echilibrată a acestora în planurile-cadru, într-un număr total de ore rezonabil.
Schimbarea planurilor-cadru implică și restructurarea programelor școlare.
Vorbitorii și-au exprimat optimismul în ceea ce privește implicarea școlii și a mediului academic în reconfigurarea necesară a noilor planuri-cadru – responsabilitate asumată, sub rezerva constrângerilor legislative.
A fost subliniată, de asemenea, necesitatea raportării la Profilul absolventului de liceu precum și la anumite dihotomii necesare: național/internațional, cicul inferior (TC, cultură generală)/ciclul superior (preprofesionalizare, CDȘ), și a stipulării acestora în documente legislative reglatorii, respectiv, Legea Educației Naționale.
Nu au lipsit pledoariile pentru dialogul profesional și pentru implicarea specialiștilor în acest proces, aceștia putând să se obiectiveze și să identifice soluții care să acopere toate imperativele educaționale. Au fost făcute referiri la sistemele de învățământ din ale țări europene (Franța, Germania, Finlanda, Malta, Marea Britanie, Estonia), într-un exercițiu comparativ, în încercarea de identificare a unor similitudini și diferențe. Din discuții se desprinde ideea că numărul total al orelor de curs săptămânale alocate elevilor de liceu nu ar trebui să depășească 30 ore, mergând spre o diminuare a acestui număr odată cu clasa terminală, precum și cu o specializare a curriculum-ului, în acord cu profilul clasei și cu prioritățile facultății pe care elevul dorește să o urmeze.
O discuție aprinsă s-a conturat în jurul părerilor care au cerut creșterea procentului de cursuri opționale (35-40%), idee susținută mai ales de elevi, precum și în jurul opiniilor care au susținut o creștere a numărului de ore în trunchiul comun (70-75%), așa cum a fost exprimată de reprezentanți ai directorilor.
Dezbaterea desfășurată azi la Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu a constituit un cadru de dialog profesional democratic, experiența și expertiza profesorilor practicieni și a teoreticienilor în domeniu fiind valorificată într-un document-sinteză pe care I.S.J. Iași îl va trimite ministerului de resort și Institutului de Științe ale Educației, din perspectiva optimizării curriculumului, a identificării celei mai bune formule de plan cadru pentru nevoile educaționale ale elevilor.
