Piaţa muncii din România este într-o continuă schimbare şi modernizare, iar adolescenţii sau tinerii care termină liceul sau facultatea îşi caută un job care să le oferă suficientă resursă materială, dar şi de timp. Aceştia îşi doresc să poată avea un program flexibil şi să îşi organizeze singuri ziua de lucru, să nu fie nevoiţi să stea într-un birou timp de opt ore. În cazul în care tinerii se îndreaptă către meseriile vocaţionale, ele rămân cele clasice: medicina, IT-ul sau ingineria. Studenţii care preferă să plece la studii în străinătate merg de cele mai multe ori spre Computer Science, Business sau Psihologie. „Simt că se schimbă cum se raportează ei la studiile superioare: o modalitate de a îmbina cât mai repede teoria cu practica. Nu îşi mai doresc doar noţiuni teoretice, caută mereu opţiuni care să le aducă şi practica atât de necesară. Dacă nu reuşesc asta în cadrul facultăţii, atunci măcar în internship-uri sau job-uri part-time”, spune Alina Cojocaru, consilier vocaţional. Odată cu Brexit-ul, interesul elevilor români pentru a studia în Marea Britanie a scăzut semnificativ, deoarece taxele de şcolarizare sunt foarte mari, însă dorinţa de a studia în străinătate de către adolescenţii din România este satisfăcută de ţări precum Olanda, Italia, Danemarca sau Suedia. „Elevii români se uită cu atenţie la ofertele universităţile din străinătate şi văd ce oportunităţi de învăţare au acolo – modul de predare, echiparea sălilor de curs, accesul la o reţea mai vastă de profesionişti. Se uită la experienţa culturală, la interacţiunea cu mentalităţi diferite, internship-uri, posibilitatea de a lucra part-time şi de a fi remuneraţi bine. De asemenea, se gândesc şi mai departe, la ce oportunităţi de angajare ar avea în străinătate, după terminarea facultăţii”, a mai declarat Alina Cojocaru, pentru Adevărul.
