12.4 C
Paşcani
vineri, martie 29, 2024

De ce Anul Nou bisericesc începe pe 1 septembrie. Tradiții și obiceiuri la începutul Anului Nou bisericesc Citeşte întreaga ştire: De ce Anul Nou bisericesc începe pe 1 septembrie. Tradiții și obiceiuri la începutul Anului Nou bisericesc

Spre deosebire de Anul Nou civil, care începe pe 1 ianuarie, Anul Nou bisericesc începe pe data de 1 septembrie și se încheie pe data de 31 august. Aflați de ce începe Anul Nou bisericesc pe 1 septembrie și ce tradiții și obiceiuri se respectă în această zi.

Despre Anul Nou Bisericesc – de ce începe pe 1 septembrie

În slujbele bisericești care au loc la începutul anului calendaristic, accentul este pus pe Sfântul Vasile. Cu toate acestea, Anul Nou bisericesc este pe data de 1 septembrie în fiecare an. Există unele dezbateri cu privire la originea acestei tradiții, dar mulți cred că își are originea în Imperiul Roman. De asemenea, unii cred că Anul Nou are loc în acest moment, deoarece este în jurul perioadei în care are loc recolta și, de obicei, recolta a fost privită ca finalizarea unui an.

Indiferent care este originea, Biserica Ortodoxă a decis că Anul Nou este de fapt 1 septembrie și nu 1 ianuarie, care este finalizarea oficială a anului calendaristic propriu-zis. Indiferent în ce zi a săptămânii cade, de obicei există o slujbă bisericească în această zi. De obicei este o slujbă a Liturghiei divine, dar există și cântări speciale care au loc. Se pare că 1 septembrie ca început al anului bisercism a fost împrumutată de la evreii care sărvătoreau anul civil. Ei încep calendarul cu luna septembrie, iar în prima zi a acestei luni se odihneau și îl preaslăveau pe Dumnezeu.

Totodată, un motiv al sărbătoririi anului bisericesc în prima zi din luna septembrie este tradiția moștenită din Legea Veche, potrivit căreia în această zi a început creația lumii. Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Au decis această dată în amintirea intrării lui Iisus Hristos în mijlocul adunării evreilor, vestind tuturor noul an.  În această zi se pomenește Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea, care a alcătuit cronologia creştină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos. Anul bisericesc nu este identic cu anul liturgic, cel din urmă își are începutul de ziua Sfintelor Paști. Anul liturgic se împarte în trei perioade.  Perioada Triodului (perioada prepascală) Perioada Penticostarului (perioada pascală) Perioada Octoihului (perioada postpascală. Tradiții și obiceiuri la începutul Anului Nou bisericesc „După Legea Veche în această zi de 1 septembrie a început creaţia lumii şi tot acum a început activitatea publică a Mântuitorului Iisus. Anului Nou Bisericesc simbolizează o corelare dintre viaţa spirituală şi natura înconjurătoare:

Sfârşitul Anului Bisericesc pe 31 august reprezintă perioada de coacere a roadelor pământului, iar de la 1 septembrie, Anul Nou Bisericesc începe cu adunarea roadelor.  De asemenea, la sfârşitul Anului Bisericesc se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, iar prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc începe cu Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), cea care L-a adus pe Mântuitorul nostru pe pământ”, spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie și preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti. În tradiția populară se spune că așa cum este vremea în această zi, așa va fi în tot anul.

Dacă dimineața plouă, vom avea o primăvară ploioasă Dacă în prima parte a zi din 1 stepmbrie vremea este gri, urmează o toamnă grea Dacă tună, tradiţia spune că va fi o toamnă lungă. Dacă la amiază este vreme frumoasă, urmează o vreme bună tot anul. Dacă toată ziua va fi ploioasă sau soare, anul va fi ploios sau secetos. Majoritatea superstițiilor sunt legate de vreme, iar asta pentru că bătrânii de la sate țineau cont de aceste lucruri pentru a afla cum va fi vremea în următoarea perioadă. Încă există oameni care respectă aceste tradiții și superstiții.

Totodată, pe 1 septembrie este prăznuirea Sfântului Simeon Stâlpnicul. El și-a petrecut cea mai mare parte a vieții rugându-se pe un stâlp de 18 metri, construit chiar de el, pe arșiță și ploii, hrănindu-se doar cu linte și apa. Se spune că acest sfânt ține pe umerii săi stâlpii pământului, stăpânește vânturile și cutremurele, ajută la prognosticul vremii și sporește rodul toamnei.  Tradiția spune că nu este bine să faci treabă în casă astăzi, pentru că altfel casa ta va fi lovită de vreme foarte rea și fenomente precum trăsnete, tunete și fulgere.

Sursa Libertatea 

Alte articole

România, pe locul 2 în UE la consumul uman de antibiotice

În 2021, în România s-au utilizat 187 de tone...

Parcări cu plată puține, înainte de alegeri

Dezbateri intense in comisiile de specialitate pe marginea proiectului...

Înscrieri în clasele pregătitoare. Vezi câte locuri sunt în Pașcani

Din această săptămână, școlile au început să afișeze pe...