Postul Paştelui, cel mai lung şi cel mai aspru dintre posturile Bisericii Ortodoxe, începe în acest an astăzi, pe data de 11 martie. Postul Mare aminteşte creştinilor de cele 40 de zile de post negru ţinute de către Iisus Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice.
Pe lângă asprimea sa, Postul Paştelui este văzut de către creştini ca fiind şi cel mai important, unul dintre motive fiind şi faptul că, în trecut, în primele secole creştine, Postul Paştelui avea menirea de a pregăti pesoanele care doreau să primească Botezul în noaptea de Înviere.
Totodată, creştinii acordă o importanţă crescută acestui post şi pentru că, în urma patimilor Mântuitorului, păcatele oamenilor au fost iertate. Astfel, creştinii se arată mai râvnitori în acest post, iar credinţa că abţinerea de la carne, ouă şi lactate şi rugăciunea îi va aduce mai aproape de Dumnezeu este mai puternică.
Care este definiţia postului
În societatea de astăzi postul este văzut de cele mai multe ori ca un regim alimentar, iar semnificaţia spirituală a acestuia este adesea uitată sau minimalizată. Astfel, ajungem să nu mai consumăm carne sau lactate, dar recurgem la tot felul de imitaţii, la cârnăciori de post, la lapte de soia, sau ajungem să mâncăm peste măsură din preparate de post gustoase.
Definiţa postului din cărţile creştine afirmă că acesta (postul) reprezintă o practică de abţinere de la anumite mâncăruri, în anumite zile ale săptămânii sau pe perioade mai lungi stabilite de Biserică. De asemenea, postul este şi o practică de nevoinţă sufletească şi atenţie sporită, de trezie, şi include reţinerea de la gânduri şi fapte rele şi de la relaţiile conjugale.
În cărţie de asceză creştină, postul este definit însă şi ca „abţinere de la alimente gustoase“, având drept rol exersarea voinţei, depăşirea naturii umane a trupului. Astfel, un post adevărat nu presupune doar evitarea produselor din carne, lapte şi ouă, ci şi a produselor gustoase în general, şi chiar evitarea mâncărurilor.
