În România, din punct de vedere legal, infecția cu Covid-19 se încheie după 14 zile de la depistare, pe ceas. Din secunda doi, trebuie să mergi la muncă pentru că ”te-ai vindecat”. În practică, realitatea este mult mai complicată decât atât, iar cercetătorii abia încep să o înțeleagă.
În rândurile de mai jos voi încerca să atrag atenția asupra studiilor care s-au făcut deja, asupra statisticilor clare pe marginea acestui subiect și asupra detaliilor care diferențiază o infecție cu Covid-19 de ”o gripă banală”, cum este percepută în continuare în mentalul popular.
Sute de întrebări și zeci de răspunsuri despre efectele pe termen lung ale Covid-19
Milioane de supraviețuitori ai infecțiilor cu SARS-CoV-2 din fiecare colț al mapamondului, chiar și dintre cei cu forme medii, se plâng de probleme de sănătate la trei sau șase luni după ce s-au vindecat. Conform datelor agregate de Axios, cele mai comune sunt o ceață mentală, o epuizare fizică, dar și probleme cu plămânii, inima sau rinichii. O tuse deranjantă pare de asemenea să nu plece nicăieri.
Dincolo de aceste realități ”din piață”, un studiu publicat în revista științifică The Lancet atrage atenția asupra faptului că, în China, după șase luni de la vindecare, aproximativ 75% dintre cei infectați continuă să aibă parte de cel puțin un simptom a bolii.
Vizavi de puterea de muncă, o analiză realizată pe 3762 de oameni vindecați de coronavirus, publicată în medRxiv, insistă asupra faptului că aproape jumătate dintre cei chestionați nu au putut reveni la un program normal de muncă, full-time, în timp ce 22% nu mai putea lucra deloc. De această dată, 88% dintre foștii bolnavi de Covid-19 suferă de tulburări cognitive, pierderi de memorie și una sau mai multe simptome fiziologice.
Fragmente ale infecției cu SARS-CoV-2 au fost depistate pe termen lung și în mai multe organe ale pacienților de la Mayo Clinic din SUA, instituții care sunt semnificativ mai transparente în a comunica realitatea infecțiilor cu Covid-19 decât autoritățile române. Tot acolo, pacienți vindecați de câteva luni s-au plâns de dureri de cap, pierderi ale mirosului, ale gustului și, nu în ultimul rând, s-au plâns de insomnii. Mușchi ai inimii au fost afectați, detalii care au dus la miocardite, palpitații sau la un ritm cardiac accelerat. Cicatricile pe plămâni au dus la probleme de respirație, în timp ce traumele neurologice s-au reflectat într-o ”ceață” pe creier, accidente vasculare sau convulsii.
Partea tristă este că cercetătorii încă nu înțeleg cum funcționează exact virusul, de ce are astfel de manifestări pe termen lung. Mai există infecții virale care rămân prezente în organism pe termen lung, care se pot reactiva sau se pot reflecta în complicații ulterioare. Epstein-Barr, varicelă sau zona zoster sunt doar câteva exemple. Nu este însă foarte clar dacă această realitate poate fi asociată și unei infecții cu Covid-19.
Problemele psihiatrice și neurologice, cele mai comune și cele mai ignorate
Din cauza percepției greșite asupra afecțiunilor psihologice, psihoterapiei și psihologilor în multe colțuri ale lumii, cea mai îngrijorătoare este partea care ține de problemele psihiatrice și neorologice ale celor care au suferit de Covid-19. Respectivele preconcepții sau prejudecăți le-am detaliat în acest material – Percepția greșită despre psihoterapie sau cum să-ți încurajezi prietenii să ceară ajutorul unui psiholog.
Dincolo de detaliile de context, unul din trei pacienți care s-au infectat cu coronavirus prezintă în primele șase luni de la contractarea bolii probleme psihice sau afecțiuni neorologice. Aceasta este concluzia celui mai amplu studiu de sănătatea mintală pe termen lung în rândul pacienților de Covid-19.
Cele mai comune sunt manifestările de anxietate, acestea afectează 17% dintre bolnavi, urmate de tulburările de dispoziție cu 14%, conform datelor din Lancet Psychiatry. Hemoragiile cerebrale afectează 0,6% dintre persoanele vindecate de Covid-19, accidentele vasculare cerebrale sau AVC au fost depistate la 2,1% dintre bolnavi și, din păcate, 0,7% dintre cei care au fost infectați cu SARS-CoV-2 au ajuns să sufere de demență în primele șase luni de la ”vindecare”. În mod previzibil, aceste predispoziții au fost mai grave în rândul celor cu forme mai grave ale bolii.
Ce înseamnă ”covid pe termen lung” și cum se resimte în populația generală
Cercetătorii britanici și americani au ajuns deja să asocieze numele de ”long covid” sau ”covid pe termen lung” fenomenului care afectează un procent semnificativ dintre bolnavi de coronavirus, la câteva luni după vindecare. În mod științific, mai găsești date despre această realitate îngrijorătoare în spatele formulării de PCS (post-covid syndrom). Indiferent cum îi spui însă, ceea ce înseamnă se schimbă de la o săptămână la alta sau de la o lună la alta. Efortul de cercetare progresează, iar datele din piață continuă să sosească din teren.
Ca să ai totuși o referință, Institutul Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijire din Marea Britanie are o definiție destul de clară pentru sindromul post-covid. Reprezintă cumulul de semne și simptome care se dezvoltă în timpul și după infectarea cu Covid-19, continuă pentru mai mult de 12 săptămâni și nu sunt explicate printr-un diagnostic alternativ.
În aceeași definiție nu sunt însă incluse simptomele, iar acestea nu sunt puține deloc. Conform unei analize publicate de The Economist, aproximativ 3800 de persoane vindecate de Covid-19 au raportat 205 simptome diferite, cei mai mulți raportând mai multe simultan. Cele mai comune și de impact sunt însă extenuarea sau oboseala cronică, probleme grave de respirație și, din nou, ”ceața creierului”. Definiția acesteia din urmă variază destul de mult, dar este o combinație de factori precum inabilitatea de a te concentra, de a ține minte lucruri simple, de a găsi cuvintele potrivite dintr-o conversație, de a te relaxa și nu numai.
Din acest punct de vedere, pandemia abia a început
În teorie, mai ales în România, informațiile despre infecția cu Covid-19 par să se îmbunătățească de la o zi la alta. Indicele de incidență se află în scădere în fiecare colț al mapamondului. Această situație îmbucurătoare este însă dată în egală măsură de vaccin și de faptului că foarte mulți oameni s-au îmbolnăvit și vindecat, pe lângă cei care, din păcate, și-au pierdut viața.
Mulți dintre cei îmbolnăviți se vor confrunta în continuare cu probleme de natură fiziologică și psihică, mai ales dacă au suferit de o formă medie sau gravă a infecției cu noul coronavirus. Este foarte important ca aceștia să fie monitorizați atent. Trebuie încurajați să meargă la cardiolog, hematolog, pneumolog, urolog, dar mai ales la psiholog. Dacă simți că un părinte sau un prieten te întreabă același lucru într-o conversație de 30 de secunde, dacă simți că nu-și găsește cuvinte, că e obosit în permanență, nu doarme cât trebuie, ar fi bine să-l încurajezi să-și facă niște investigații.
