Medicii infecţionişti din Iaşi avertizează: profilul bolnavului de COVID 19 s-a schimbat substanţial. Un aspect foarte relevant: absenţa gustului sau a mirosului, decisive până nu de mult, nu mai sunt un reper în punerea diagnosticului. Mai nou, accentul cade pe simptomele digestive, tot mai acute şi mai grave. În plus, simptomele noi durează un timp mai îndelungat faţă de acum câteva luni, iar numeroşi pacienţi se negativează foarte greu, chiar dacă nu au comorbidităţi. Totodată, există din ce în ce mai multe cazuri de foşti pacienţi, declaraţi negativi, dar care se reîntorc cu boala la spital. Un ieşean deţine recordul: a revenit la spital pozitiv de trei ori, după ce ieşise negativ. În acest context, infecţioniştii îşi pun întrebarea dacă nu cumva infecţia cu SARS COV 2, care începe să aibă manifestări ale unei boli autoimune, ar putea deveni o infecţie cronică, precum HIV cu care e înrudit. Ipoteza, tot mai serios luată în calcul de specialiştii ieşeni de la „Boli Infecţioase”, în strânge efectiv în spate pe medici.
Principalele ipoteze, după opt luni de observare a pandemiei: lipsa gustului, a mirosului sau temperatura nu mai sunt un reper. Problemele digestive, în schimb, da. La Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi, de la începutul pandemiei şi până acum, au fost trataţi aproape 3.500 de pacienţi, dar nu numai din Iaşi, ci şi din alte judeţe ale Moldovei. În primăvară, lucrurile păreau clare din punct de vedere al simptomelor celor infectaţi. Între timp, lucrurile au evoluat. Şi nu neapărat în bine.
Anosmia şi ageuzia
Anosmia şi ageuzia (pierderea mirosulului şi a gustului) erau simptomele care practic puneau în primăvară sau vară parafa pe pacientul prezentat în Triaj, chiar înainte de a i se recolta proba pentru test. Din aprilie – mai şi până acum, lucrurile s-au schimbat însă substanţial. ”Ca o modificare a ceea ce înseamnă simptomatologia bolii, la începutul pandemiei pierderea gustului şi a mirosului erau un semn cardinal şi de debut. În prezent, aceastea lipsesc în cele mai multe cazuri, sau apar târziu, după 7-10 zile de la confirmarea cu boala”, ne-a declarat prof.dr. Carmen Dorobăţ, infecţionist, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi. Aceasta a adăugat că şi febra de peste 37,5 grade nu mai este un criteriu imperativ în punerea diagnosticului. Mai exact, au fost pacienţi care, deşi nu au prezentat febră, au avut mialgii, dureri musculare foarte puternice, cu o durată de câteva zile, şi în cele din urmă s-au dovedit pozitivi. “O altă remarcă pe care o subliniez este faptul că fenomenele digestive sunt din ce în ce mai frecvente, dacă nu cele mai frecvente. Noi, infecţioniştii, încă din vară am tras un semnal de alarmă spunând că o boală diareică poate masca o infecţie cu SARS COV 2. Am întâlnit inclusiv pacienţi care au mimat o suferinţă a colecistului, şi de fapt era COVID 19”, a mai adăugat Carmen Dorobăţ.
