Dealul de la Cotnari pe care se află vestitul sit arheologic Cetatea Cătălina, monument din epoca fierului pomenit în numeroase lucrările ale istoricilor şi antropologilor, aşteaptă de câţiva ani buni protecţia autorităţilor. Momentan, administraţia locală doar tunde iarba în zonă şi mai organizează câte o serbare câmpenească. În afară de valul de pământ care se poate distinge uşor şi de scheletul ruginit al structurii metalice care acoperea cândva zona unde s-au făcut cercetări arheologice, nu se mai vede practic nimic pe platou. A cui este responsabilitatea şi ce este de făcut?
Poate că, în altă ţară, un loc precum Dealul Cătălina ar fi fost demult amenajat, promovat şi mult mai vizitat decât o fac ieşenii astăzi. De fapt, doar cei de prin partea locului mai urcă pe platoul situat la 380 de metri altitudine – unii, ca să admire priveliştea satelor din jur, alţii, pentru serbarea de toamnă care atrage în fiecare an câteva mii de oameni.
Atunci, tiribombele, terasele cu mici şi bere, tarabele cu kürtőskalács şi vată de zahăr risipesc orice îndoială că aici ar fi fost vreodată o cetate geto-dacică. Situl arheologic neamenajat, ca să nu spunem abandonat, mai este marcat doar de câteva indicatoare pe drumul care duce aici şi de scheletul metalic ruginit, dar încă prea bine legat ca să fie demontat colecţionarii urmaşi ai celor din a doua epocă a fierului, care au ridicat cetatea. Structura acoperea cu 40 de ani în urmă locul unde au fost făcute cercetări arheologice în unul din valurile de pământ care înconjurau locul. Vânturile puternice şi unii localnici au spart toate ochiurile din sticlă, iar o pădurice de salcâmi creşte acum cu dezinvoltură în aria cercetată.
