Anunţată cu surle şi trâmbiţe toată vara, supusă deja dezbaterii publice şi discutată cu sindicatele, noua lege a pensiilor schimbă radical modul de calcul al veniturilor celor care ies din câmpul muncii. Pe lângă faptul că va diminua drastic veniturile a 65% dintre salariaţii actuali, actul normativ conţine însă şi alte aspecte care vor afecta grav drepturile românilor când vor ieşi la pensie.
În cele ce urmează „Adevărul” vă prezintă principalele probleme din proiectul normativ, unele dintre ele semnalate de sindicaliştii Cartel Alfa şi BNS ministrului Muncii şi ministrului Finanţelor. 1. Calcularea pensiei în funcţie de anii de contributivitate: actul normativ nu precizează ce se întâmplă cu anii în care angajatului i s-au reţinut contribuţiile, dar acestea nu au fost virate statului de către angajator.
Nu sunt menţionate soluţiile oferite salariaţilor ce lucrează în companii aflate în insolvenţă sau faliment, în condiţiile în care cele mai mari datorii ale acestora sunt la bugetele de asigurări sociale şi este foarte puţin probabil ca aceste societăţi să-şi poată plăti restanţele. În plus, calculele sindicaliştilor au scos la iveală că potrivit noii legi a pensiilor, circa 65% din salariaţi vor primi pensia minimă. „Practic, conform proiectului de lege, la timpul minim de contribuţie de 15 ani se prevede pensia minimă 45% din salariul minim pe economie. Se poate ajunge, pentru fiecare an muncit în plus, la 75% din salariul minim pe economie.
Asta înseamnă că unui salariat care a muncit 30 de ani, i se garantează prin lege o valoare de 60% din salariul minim pe economie, ca pensie minimă. Rezultă că ai nevoie de cel puţin un salariu de 4.600 de lei la 30 de ani munciţi, ca să poţi să iei valoarea pensiei minime. Deci numai de la 4.600 de lei în sus poţi să iei peste pensia minimă”, consideră Bogdan Hossu.
