Unii bătrâni de la sate, în special cei din Moldova și Ardeal, folosesc și acum „calendarul de ceapă” sau „calendarul din cărbuni”, tradiții vechi de sute de ani care le „arată” cum va fi vremea în noul an și ce recolte vor avea.
În trecut, când viața depindea de recoltele obținute, de Anul Nou, oamenii de la sat încercau să afle cum va fi vremea în anul următor, ca să știe când este timpul să are și să semene.
Astfel, în noaptea Anului Nou, țăranii apelau la „calendarul din cărbuni”. Alegeau câțiva cărbuni aprinși și le dădeau numele plantelor pe care doreau să le semene – orz, ovăz, grâu, secară -, iar după cantitatea de cenușă rezultată în urmă arderii complete și a stingerii cărbunilor, se vedea cât de bună va fi recolta.
În schimb, cei care voiau să afle cât de ploioase ori secetoase vor fi lunile care urmează, apelau la cea mai veche metodă: „calendarul de ceapă”. Obiceiul se mai păstrează și acum, în unele zone.
În 12 foi de ceapă erau puse cantități egale de sare și erau lăsate pe pervazul ferestrei. Fiecare foaie de ceapă simboliza o luna din anul calendarisitic.
A două zi, se putea observa gradul de umiditate și în funcție de el se știa care luni ale anului vor fi secetoase și care ploioase. Și aceasta era o previziune importantă pentru agricultori.
De asemenea, exista tradiția ca atunci când flăcăii mergeau cu Plugușorul să folosească un plug adevărat. Trăgeau cu el o brazdă prin curtea gospodarului ca să-i meargă bine semănăturile.
Tot în ajunul Anului Nou se mergea și cu semănatul. Aruncau în brazdă proaspătă semințe de grâu, porumb, secară și ovăz. Sau aruncau grâul peste casă, să crească cât casa. Așa sperau să obțină o recoltă bogată în anul următor, potrivit crestinortodox.ro.
sursa gândul.ro
