More

    Arestul la domiciliu. Ce obligaţii şi ce drepturi prevede legea care poate permite inclusiv mersul la serviciu

    Array

    Pe rolul instanţelor sunt la ora actuală zeci de cereri adresate judecătorilor prin care suspecţii solicită înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Motivul: în funcţie de fapta de care este acuzat, arestatul poate merge la serviciu sau la şcoală.

    Odată cu implementarea noului Cod Penal şi a celui de Procedură Penală a fost introdusă şi o măsură total nouă pentru România, dar care se aplică de ani buni în Occident: cea a arestului la domiciliu. Această măsură vine ca o alternativă la arestul preventiv şi poate fi aplicată în funcţie de gravitatea faptelor săvârşite de inculpat.

    În prezent pe rolul instanţelor sunt zeci de cereri adresate judecătorilor prin care se solicită înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Printre cei care şi-au dorit să iasă din arest pentru a sta acasă sub supravegherea poliţiei se numără interlopul Nuţu Cămătaru, patronul Grupului Feroviar Român, Gruia Stoica, procurorul acuzat de şantaj, Cristian Hristescu, dar şi judecătoarele acuzate de corupţie Viorica Dinu şi Antoanela Costache. Pentru nici unul dintre ei magistraţii nu au acceptat cererea.

    De noua măsură au beneficiat până acum 24 de suspecţi pentru care instanţele au dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu. Printre aceştia se numără şi Daniel Trandafirescu, fiul comisarului- şef Ionel Trandafirescu, adjunctul şefului IJP Prahova, acuzat de contrabandă cu ţigări. Suspecţii pentru care se ia această măsură nu beneficiază de libertate deplină, dar nici de condiţiile din arestul Poliţiei.

    Ei sunt monitorizaţi şi supravegheaţi, nu prin aşa-numitele brăţări electronice, cu GPS, cum se practică în alte ţări, ci de poliţişti. Pentru asta, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) ar trebui să mobilizeze nu mai puţin de 1.600 de angajaţi, oameni pe care instituţia nu-i are, potrivit lui Marian Gruia, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor. De aceea, în acest moment doar 500 de poliţişti au fost mutaţi în nou-înfiinţatele birouri de supraveghere judiciară.

    Brăţările obligatorii şi nu prea

    Astfel, noul Cod de Procedură Penală arată că judecătorul poate dispune ca „pe durata arestului la domiciliu, inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere”. Cu toate acestea, obligaţia poate fi dispusă numai cu acordul inculpatului. Liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor e de părere că brăţările cu sistem GPS le-ar fi fost de mare ajutor colegilor săi.

    Continuare pe Adevarul.ro

    Ce părere ai?

    Related Articles

    Zeci de pășcăneni din etapa a doua s-au imunizat la centrul de vaccinare de pe strada Sportului

    In municipiul Pascani luni a inceput vaccinarea impotriva COVID-19 a persoanelor care se incadreaza in cea de-a doua etapa a campaniei de imunizare. Activitatea...

    Comisiile de specialitate au fost completate. Mai multi la Economic, mai putini la Educatie

    Desi a castigat alegerile locale pentru Consiliul Local , la diferenta de cateva sute de voturi de organziatia PNL iar cele doua formatiuni au...

    Fotbalistul Crețu a scos la licitație, pentru Nicoleta, tricoul cu care a jucat la Națională

    La nivelul judeţului Iaşi se organizează în această perioadă diverse acţiuni de strângere de fonduri pentru Nicoleta, o tânără in vârstă de 17, din...

    INFOBIT - STIRILE ZILEI

    PULSUL ZILEI