Până la sfârșitul acestui an, autoritățile medicale din România susțin că dosarul electronic de sănătate (DES) al persoanelor asigurate va deveni funcțional. Pentru că, deși se regăsește printre primele link-uri de pe pagina principală a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, acesta nu poate fi deschis.
„Acest link a funcționat o perioadă dar, pentru că acolo se regăseau date confidențiale personale și medicale ale pacienților, fără ca aceștia să-și fi dat acordul, Curtea Constituțională a apreciat acest lucru ca fiind neconstituțional, iar accesul la link a fost blocat. Dar, drept să vă spun, la acel moment, dosarul electronic de sănătate al pacientului nu era mare lucru. Cu pacientul lângă mine, mă chinuiam câte 15-20 de minute să încerc să descărc fișierele din DES și, în final, după tot acest timp, nu vedeam nimic. Nu era un beneficiu nici pentru medic, nici pentru pacient“, explică Conf. Dr. Liviu Oprea, medic de familie dar și Președintele Colegiului Medicilor Iași.
Ce ar urma să conțină dosarul electronic de sănătate al pacientului?
– Modulul „Sumar de urgenţă“ va cuprinde date despre alergii şi intoleranţe diagnosticate; proteze şi alte dispozitive medicale interne; transplant; fistulă arterio-venoasă; diagnostice și proceduri relevante pentru urgență – grup sanguin și factor Rh.
– Modulul „Istoric medical“ va afișa date despre alergii şi intoleranţe diagnosticate; diagnostice, proceduri, intervenții și tratamente de care pacientul a beneficiat de-a lungul timpului.
– Modulul „Antecedente declarate de pacient“ cuprinde date despre antecedente medicale heredo-colaterale, antecedente fiziologice, patologice; informaţii despre mediul şi modul de viaţă; informaţii despre consumul de alcool, tutun, cafeină sau droguri.
– Modulul „Documente medicale“ cuprinde date despre fișe de observație, fișe de consultație, trimiteri, recomandări.
– Modulul „Date personale“ va evidenția numele, prenumele, data naşterii, codul unic de identificare – CID, sexul, vârsta asiguratului.
Dar, datele şi informaţiile din DES sunt accesibile medicilor și CNAS, numai cu consimțământul pacienţilor, cu excepția datelor și informațiilor din modulul „Sumar de urgenţă“, care sunt accesibile medicilor care își desfășoară activitatea într-o structură de urgență, respectiv camera de gardă, UPU, CPU și serviciile de ambulanță. De asemenea, și medicii care își desfășoară activitatea în asistența medicală primară vor putea avea acces la acest modul fără a fi necesar consimțământul pacientului, dar numai în vederea realizării actului medical.
„În primul rând, pacienții sunt cei care trebuie să aibă acces la absolut toate informațiile din dosarul lor medical. Abia după aceea, în funcție de cum consideră ei, urmează ca medicii să aibă acces la o parte sau la toate aceste informații. În perioada în care, teoretic, a funcționat, dosarele electronice de sănătate ale pacienților puteau fi accesate, fără consimțământul acestora, numai de către CNAS, care nu are nicio competență din punct de vedere medical, ci doar financiar. Practic, pentru că rolul CNAS este doar acela de a deconta serviciile medicale prestate de medici și acum au aceste informații, pentru a-și face, strict, treaba lor. Vă spun sincer, eu nu am reușit niciodată să văd, nici măcar ce am trimis eu la Casă, iar pacienții nici atât. În schimb, repet, CNAS avea acces la toate aceste informații, fără acceptul oamenilor“, a mai adăugat dr. Liviu Oprea.
Refuzul pacienților de a li se utiliza dosarul electronic de sănătate nu îi privează pe aceștia de accesarea de servicii medicale în cadrul sistemului de sănătate din România, spune proiectul legislativ adoptat de Guvern. Pentru pacienții care revin în mod expres asupra deciziei de a refuza utilizarea dosarului electronic de sănătate, datele și informațiile vor fi colectate și înregistrate astfel încât pacientul respectiv să poată fi identificat începând cu data înregistrării solicitării de revenire.
„Pentru pacienții care refuză în mod expres utilizarea dosarului electronic de sănătate, toate datele existente în dosarul electronic de sănătate al pacientului, precum și datele ce se colectează ulterior refuzului exprimat se anonimizează, astfel încât pacientul respectiv să nu poată fi identificat în DES, datele fiind utilizate în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice“, se mai menționează în actul legislativ.
De asemenea, în proiectul de lege se menţionează şi faptul că datele din dosarul electronic de sănătate se păstrează pe întreaga durată de viaţă a pacientului, iar după decesul acestuia se arhivează potrivit legii, urmând a fi preluate exclusiv în scopuri de cercetare științifică ori în scopuri statistice, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare.
„M-ați întrebat despre oportunitatea unui dosar electronic de sănătate al pacientului. Eu cred că, în valoare absolută, fiecare lucru este bun sau rău, în funcție de cum îl faci. Pentru că acest sistem, blocat la noi, funcționează în străinătate. De exemplu, în Anglia este un sistem comunitar de rețele de doctori care lucrează împreună și pot accesa DES al pacientului, dar numai cu acceptul acestuia. Deci, ideea este bună, da, chiar și pentru faptul că am scăpa de o grămadă de hârtii pe care le facem acum. Sigur, o fișă unică a pacientului în care fiecare medic care îl consultă să treacă toate informațiile medicale legate de suferința respectivă ar fi de un real folos. Iar faptul că această fișă va putea „circula“ între doctori este minunat, pentru că putem analiza pacientul prin prisma stării sale generale de sănătate și nu doar prin prisma unei singure boli. Dar acest lucru trebuie să se întâmple numai și numai cu acordul pacientului“, a conchis dr. Liviu Oprea, care a adăugat că până nu va vedea forma finală a condițiilor de accesare a dosarului electronic de sănătate rămâne rezervat în privința utilizării acestuia.
