De la un an la altul, suprafața intravilană a orașelor din Județul Iași a crescut cu 253 de hectare de teren. Pare mult? Dar dacă vă spunem că din 1993 până în 2023 intravilanul orașelor județului s-a dublat? De la 5.066 hectare de teren intravilan în 1993, Județul Iași a ajuns la 10.573 de hectare în 2023, în orașe, cu 109% mai mult decât în urmă cu 31 de ani.
“Terenul intravilan reprezintă suprafețe de teren situate în interiorul unei localități, destinate dezvoltării urbane și adesea dotate cu infrastructură adecvată, cum ar fi drumuri asfaltate, rețele de apă, canalizare și electricitate”, spun experții. Prin urmare, mutarea terenurilor din extravilan în intravilan reflectă procesul de urbanizare și dezvoltare a infrastructurii unei localități, indicând atât extinderea zonelor construite, cât și planurile administrației locale pentru creșterea urbană. În acest articol vom face o trecere în revistă a modificărilor de suprafețe intravilane în orașele județului. Un proces similar a avut loc și la nivelul comunelor – în unele cazuri cu o evoluție spectaculoasă – dar datele pentru acestea vor face obiectul unor analize viitoare.
Intravilanul înseamnă utilități sporite, dar și un regim fiscal mai ridicat
În cazul județului Iași, creșterea din ultimul an se datorează Orașului Podu Iloaiei, care anul trecut a mai adăugat la intravilanul său 254 hectare, în timp ce Municipiul Pașcani și-a redus suprafața intravilană cu un hectar. Din datele Institutului Național de Statistică, disponibile pentru orașele și municipiile din România și analizate de Ziarul de Iași, reiese că Municipiul Iași și-a mărit aceste terenuri (reducând în același timp suprafața extravilană) cu 89% față de cât dispunea în 1993.
“Terenul intravilan este adesea asociat cu regimuri fiscale mai ridicate, având în vedere utilitățile și facilitățile pe care le oferă proprietarilor săi. Unul dintre principalele aspecte ale terenului intravilan îl reprezintă utilizarea sa în scop rezidențial, comercial sau industrial”, se arată pe evo-imobiliare.ro, care explică astfel și faptul că terenurile intravilane sunt mai scumpe decât cele extravilane. Și asta pentru că “utilizarea terenului extravilan este adesea restricționată în ceea ce privește construcțiile. În multe jurisdicții, dezvoltarea terenului extravilan pentru construcții este permisă doar în anumite condiții, cum ar fi agricultura, silvicultura, turismul rural sau alte activități similare. Procesul de obținere a autorizațiilor pentru construcții în astfel de zone poate fi mai complex și mai limitat decât în cazul terenului intravilan”.
Dintre orașele și municipiile din județul Iași, Municipiul Pașcani a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a suprafeței intravilane în ultimii 31 de ani (+156%). Dacă în 1993 Pașcaniul era cu doar 149 de hectare mai mare (ca suprafață în intravilan) decât orașul Hârlău, și cu aproximativ 200 de hectare mai mare decât orașul Târgu Frumos, în 2023 diferența dintre Pașcani și orașele amintite era deja una considerabilă (cu 872 de hectare mai mare decât intravilanul din Hârlău și cu 583 de hectare mai mare decât cea din Târgu Frumos). Asta în condițiile în care, așa cum se vede și în graficul de mai jos, orașul Hârlău a avut cea mai mică rată de creștere din județ (+34%), în timp ce intravilanul din Târgu Frumos a crescut cel mai mult, după cel din Pașcani (cu 138%).
Evoluție spectaculoasă a intravilanului orașului Pașcani
Municipiul Pașcani și-a dublat terenurile intravilane în 2002 (de la 685 ha, la 1.370 ha), apoi a mai înregistrat perioade de creștere în anii 2010 și 2016, pentru ca din 2020 să scadă ușor. Așa se face că la finalul anului 2023, Municipiul Pașcani deținea în intravilan 1.505 hectare de teren.
Podu Iloaiei, care în 1993 nici nu era oraș, a ajuns să depășească Hârlăul în 2023 (Podu Iloaiei a devenit oraș în decembrie 2005, în timpul reformei administrative inițiate de Guvernul Tăriceanu – pe grafic, acel moment e marcat cu un “salt” de la 0, la 379 de hectare de teren intravilan, suprafață cu care a rămas până la extinderea de anul trecut).
Orașul Târgu Frumos și-a lărgit granițele intravilane în două etape: în anul 2000, când a crescut de la 388 de hectare, la 457, și în 2014, când intravilanul acestui oraș a crescut cu mai mult de 100%, de la 452 hectare, la 922.
Legendă: Conform definiției INS, “suprafaţa intravilană (ha) reprezintă suprafaţa teritoriului inclusă în perimetrul construibil al municipiilor și orașelor, inclusiv localitățile componente ale municipiului și oraşului, conform planului de sistematizare aprobat pentru localitatea respectivă. Nu se include suprafaţa satelor ce aparţin municipiului (oraşului)”. Sursă: Institutul Național de Statistică
Orașul Hârlău și-a extins puțin suprafața intravilană în 1999 (dintre orașele și municipiile județului, doar Iașul a mai experimentat la acel moment o extindere, însă una de mai mari proporții decât la Hârlău – în timp ce la Hârlău creșterea era atunci de 34%, în municipiul Iași intravilanul creștea cu 64% față de suprafața existentă în anul anterior). De atunci, orașul Hârlău și-a mai ajustat puțin aceste terenuri, dar a ajuns ca la finalul lui 2023 să dețină în intravilan exact aceeași suprafață de teren ca în urmă cu 24 de ani.
Orașul Iași aproape s-a dublat ca suprafață intravilană
Municipiul Iași, pe de altă parte, a ajuns de la 3.650 de hectare în 1993, la 6.077 ha în anul 2000. În 2009 a crescut cu 899 de hectare, dar a scăzut cu mai mult de atât în 2015, când avea cu 919 hectare mai puține decât în anul anterior. Un an mai târziu, municipiul și-a trecut din nou în intravilan 731 de hectare ajungând la un total de 6.924 suprafață intravilană. De atunci nu s-a mai modificat nimic, iar în 2023 Iașul avea cu 188 de hectare mai puțin decât în perioada 2009 – 2014 (cele 188 de hectare reprezintă diferența dintre mutările de terenuri din anii 2015 – 2016).
Legendă: Suprafața intravilană a Municipiului Iași era cu 3.724 ha mai mare în 2023 față de cea existentă în 1993, ceea ce reprezintă o creștere cu 89% a intravilanului existent în municipiul reședință de județ; Sursă: Institutul Național de Statistică
Din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Județul Suceava a crescut ca aluatul bine dospit: cu 308%, în timp ce Județul Neamț, al doilea din regiune care și-a crescut procentual cel mai mult suprafața intravilană a avut o rată de creștere de 150% în cei 31 de ani. În aceeași perioadă, Botoșaniul și-a mărit suprafața intravilană cu 107%, Vasluiul cu 102%, iar Bacăul cel mai puţin, cu 78%.
În ce privește orașele și municipiile regiunii, în 1993 existau în cele șase județe din Nord-Est 32 de astfel de localități (în 2023, numărul lor a ajuns la 46). Dintre acestea, orașele Siret (Suceava) și Negrești (Vaslui) au cunoscut cele mai mari extinderi intravilane (+387%, respectiv +316%), Municipiul Bârlad a stagnat (+0%), iar un oraș din cele existente în 1993 și-a redus semnificativ suprafața intravilană (-53%): Orașul Slănic Moldova (Bacău) avea în urmă cu 31 de ani 780 de hectare în intravilan, a scăzut în următorul an la 371, iar la finalul anului 2023 mai avea 344 de hectare de teren intravilan.
Cum se măresc suprafețele intravilane: prin actualizarea Planurilor Urbanistice Generale
Intravilanul Orașului Tg. Frumos a fost extins cu 267 hectare în urmă cu aproape zece ani, a confirmat pentru Ziarul de Iași primarul Ionel Vatamanu. Schimbarea statutului acestei suprafețe, care permite acum ridicarea de construcții, a fost motivată de către acesta de perspectivele de dezvoltare ale orașului, care au permis în primă fază extinderea zonelor rezidențiale. Trecerea a fost oficializată odată cu actualizarea în Consiliul Local a Planului Urbanistic General. Potrivit Strategiei de dezvoltare a orașului pentru perioada 2021-2027, Tg. Frumos ocupă o suprafață totală de 2.446 hectare, cea mai mare parte având destinație agricolă (1.836 de hectare).
Tot o modificare de PUG a fost și la Pașcani. Explicațiile au fost oferite de fostul primar, Dumitru Pantazi, care a declarat că sporirea consistentă a suprafeței intravilane a municipiului de pe Siret a fost rezultatul adoptării noului PUG al orașului. În prezent, suprafața intravilană a Pașcaniului reprezintă a șasea parte din suprafața totală a municipiului.
Și tot printr-un PUG a fost diminuată în anul 2000 suprafața extravilanului orașului Hârlău, spune primarul Gheorghiță Curcă. „De atunci, au mai fost zone unde am extins punctual suprafața intravilană a orașului”, a adăugat el. Implicit, zonele devenite intravilane au devenit atractive pentru investiții. În prezent, este în derulare o licitație care să stabilească proiectantul actualizării Planului Urbanistic al orașului. Cu acest prilej, suprafața intravilană a Hârlăului – acum de 547 ha – va crește din nou”, a mai declarat primarul Hârlăului, Gheorghiță Curcă.
