România are analfabeți funcțional care primesc bursă de merit. Cel puțin așa reiese dintr-o statistică a Băncii Mondiale, care a constatat că aproape 50% dintre elevi români nu înțeleg ce citesc sau nu pot face calcule simple. În același timp, 53% dintre elevi sunt bursieri de merit.
Elevii cu medii mai mari de 8,50 își cer drepturile în stradă, după ce Ministerul Educației le-a mărit din semestrul al doilea, însă a schimbat și criteriile de acordare a lor.
Dacă în 2020, potrivit Ministerului Educației, erau 123.000 de elevi care reușiseră să obțină medii mai mari de 8.50, un singur an mai târziu numărul mediilor bune a explodat: avem acum 754.000 de elevi care au obținut medii mai mari de 8,50.
Pentru tineri, bursa de merit înseamnă și bani, și orgoliu.
Cătălina Ifrim, Consiliul Național al Elevilor: „Pot însemna niște bani astfel încât să reprezinte un aport pentru pregătirea sau pentru admiterea la una dintre facultăți. Nu mi-a fost străină situația în care un profesor sau director nu dorea să includă elevi în bacalaureat pentru a nu intra în examen și pentru a nu scădea ponderea de promovabilitate”.
Profesorii recunosc că de când s-au mutat în online au dat 10 mult mai ușor.
Iuliana Căplescu, profesor Colegiul Național Matei Basarab: „Nu există în nicio metodologie a predării și evaluării în online obligația elevului de a sta cu camera deschisă. Nu știi cine îți scrie și cine îți postează poate copiat, poate un părinte… Deja se vede diferența”.
Andreea Ionescu, reprezentant al asociației Părinții cer schimbare: „Există o categorie de părinți pentru care notele înseamnă contează foarte mult, dar asta e tot o reminiscență a sistemului”.
România este țara care reușește să aibă, în același timp, aproape 50% analfabeți funcționali, potrivit Băncii Mondiale și 53% bursieri de merit. Asta se vede și la examenele naționale, și la testările internaționale. Experții în Educație spun că absurdul ar putea dispărea chiar de anul viitor.
