10.8 C
Paşcani
vineri, aprilie 19, 2024

Considerat a fi unul dintre cele mai lungi şi dure posturi ale ortodoxiei, anul acesta aşezarea calendaristică îl face, de fapt, să fie mai scurt decât de obicei. Cum nu are o dată fixă de începere, fiindcă depinde mereu de sărbătorirea Înălţării, acesta debutează în lunea de după Duminica Tuturor Sfinţilor, care este prima duminică de după Rusalii, şi ţine până în ziua prăznuirii celor doi apostoli, pe 29 iunie. Dacă anul acesta începe luni, 15 iunie, în 2018, spre exemplu, data de 15 iunie era abia jumătatea postului, care s-a întins pentru aproape o lună de zile. Ca regulă, pentru a se afla durata postului, se numără câte zile sunt de la data Învierii, inclusiv, din anul respectiv, până în ziua de 3 mai.

Cei doi sfinţi sunt celebraţi în aceeaşi zi, 29 iunie, deoarece amândoi s-au săvârşit la Roma, din porunca împăratului de atunci, Nero, ca martiri pentru creştinism. Dacă Petru a murit fiind răstignit cu capul în jos, lui Pavel i s-a tăiat capul. Moaştele acestora au fost puse şi păstrate împreună, iar ziua de 29 iunie aminteşte acest martiraj al lor. Există şi o serie de sărbători care marchează această celebrare. Se spune că ziua care precede sărbătoarea Apostolilor este dedicată unor spirite ale cerului care, în ajunul praznicului, umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Ca protecţie împotrivă acestora, oamenii poartă la ei usturoi şi pelin. Mai mult, o altă tradiţie spune că persoanelor care ţin post negru în ajunul sărbătorii li se va împlini o dorinţă importantă până la Buna Vestire. Tot de ziua sfinţilor există o tradiţie care spune că din acest moment cucul şi privighetoarea nu mai cântă până pe 25 martie, la sărbătoarea Bunei Vestiri. Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este cunoscut sub numele de Postul Sâmpetrului sau Postul Cincizecimii.

Alte articole