La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Având în vedere sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul său, şi apreciind viaţa sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri Brâncoveni. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.
Mii de pelerini se strâng anual la kilometrul zero al României, de ziua Sfinţilor Martiri Brâncoveni, un exemplu de demnitate şi curaj. Îl cinstesc pe Sfântul Constantin Brâncoveanu, care nu şi-a trădat credinţa creştină şi a fost ucis în faţa sultanului otoman după ce i-au fost decapitaţi cei patru fii. Îi mulţumesc pentru lucrurile extraordinare pe care le-a făcut pentru ţară. Biserica Sfântul Gheorghe Nou este ultima ctitorie a Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, singura rămasă în Bucureşti.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu a zidit biserici, şcoli, Academia de la Sfântul Sava, aşezăminte de cultură şi nu numai. Au fost 25 de ani de pace, sub domnia sa. A fost însă trădat şi i s-a cerut să renunţe la credinţa creştină, la Constantinopol
CONTINUARE PE TVR.INFO
