8 C
Paşcani
vineri, aprilie 19, 2024

Zilierii ies la muncă doar cu salarii de miniștri. Vor bani mulți, mâncare, băutură, țigări

Patronatele susțin că salariul minim brut pe economie nu mai e un standard, zilierii refuzând să muncească sub 150 de lei ziua de muncă.
Cei 15 ani de aplicare a Legii venitului minim garantat au indus o puternică criză pe piața forței de muncă, deoarece o mare parte dintre cei apți de muncă, în special din mediul rural, refuză să aibă un job, preferând să-și ducă traiul zilnic cu banii încasați ca ajutoare sociale și cu ce mai câștigă din munca la negru.

Pe piața forței de muncă, în special în zonele mai sărace ale țării, asistăm la evoluții contradictorii. Șomajul este de ani de zile la cote cu mult peste media națională, dar ofertele de locuri de muncă ale agențiilor județene nu par să îi atragă pe cei care nu au o ocupație din care să își câștige salariul. Dacă în urmă cu 15-20 de ani bursele de locuri de muncă erau asaltate de cei care își doreau un job, acum au ajuns evenimente organizate formal, pentru a dovedi că agențiile județene își fac treaba.

O explicație a acestei scăderi ar fi că mulți din cei care chiar își doreau un loc de muncă l-au găsit plecând la muncă în străinătate. La cei rămași acasă, refuzul de a avea un job este efectul Legii venitului minim garantat (VMG), adoptată în 2003 ca o formă de susținere a familiilor sărace. Între timp, beneficiarii venitului minim garantat au descoperit că se poate trăi destul de bine din ajutoare sociale, completate cu ce mai pot încasa din munca la negru. E chiar mai comod să primești bani fără să te trezești dimineața pentru un program de lucru de opt ore. Cele câteva zeci de ore de muncă în folosul comunității presupun activități edilitare, care nu înseamnă munci grele, iar la munca la negru muncitorul își poate negocia condițiile, în funcție de lucrări. În nici un caz nu ajunge la mâna angajatorului.

Instituțiile care gestionează piața muncii au tot încercat să diminueze amploarea fenomenului muncii la negru, dar rezultatele au fost nesemnificative. Alternativa diminuării acestei crize părea să fie Legea 52/2011, Legea zilierului, dar efectele scontate de inițiatori întârzie să apară, pentru că nici aceste facilități oferite și angajatorilor și potențialilor zilieri nu au diminuat munca la negRU.

CONTINUARE PE ROMANIA LIBERA

Alte articole