12.4 C
Paşcani
vineri, martie 29, 2024

Un sat din comuna Deleni în proces cu E.On și Protecţia Consumatorilor. „Pârjolesc tot“

Un proces model, ca la carte, ce va putea fi folosit ca precedent pe viitor de zecile de mii de oameni cu probleme similare, a pornit dintr-un mic sat dintr-o comună de la marginea judeţului. Sătui de zecile de întreruperi zilnice ale curentului electric, uneori cu reclanşări în câteva secunde, doi săteni, ajutaţi cu depoziţii de numeroşi alţi consăteni, sau adresat instanţei. Într-un proces aflat acum pe ultima sută de metri, cei doi au chemat în judecată nu doar furnizorul de energie, ci şi Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor, dar şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, adică instituţiile responsabile de calitatea serviciilor asigurate populaţiei în această privinţă. Deşi toţi spun că întreruperile le-au ars maşini de spălat, televizoare etc., ba chiar şi centrale pe lemne foarte scumpe, petenţii au cerut doar daune morale simbolice, vrând practic să trezească la realitate autorităţile şi furnizorul de energie. Curtea de Apel urmează să pronunţe sentinţa definitivă peste două săptămâni. De o eventuală victorie se va bucura însă doar unul din reclamanţi: celălalt a decedat în timpul procesului. Indirect însă vor putea beneficia ca precedent toţi ieşenii cu probleme similare, deloc puţini.

Mihai şi Aurica A. locuiau în satul Poiana, din comuna Deleni. Întreg satul se confruntă cu aceleaşi probleme de ani de zile, înregistrându-se frecvente întreruperi ale furnizării curentului electric, uneori de zeci de ori pe zi. Cea mai supărătoare problemă era reprezentată însă de reclanşări, respectiv opririle bruşte ale curentului electric, urmate de repornirea acestuia după mai puţin de o secundă. Primăvara şi toamna mai ales, într-o singură zi surveneau şi 20-30 de reclanşări care determinau oprirea aparaturii electrice. În timpul iernii, bărbatul trebuia efectiv să stea de pază lângă centrala pe lemne, întrucât orice reclanşare întrerupea alimentarea cu apă a acesteia, existând riscul permanent al unor accidente. În primăvara anului 2017, Mihai şi Aurica A. s-au adresat E.On, de la care a primit însă un răspuns care nu spunea nimic. Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor a răspuns şi el în doi peri, ca şi ANRE. Cei doi s-au adresat în cele din urmă instanţei, în octombrie 2017, chemând în judecată E.On Energie, actuala Delgaz, ANRE şi CJPC. De la cele trei entităţi au fost cerute despăgubiri morale de 3.000, 2.500, respectiv 2.000 de lei.

Cum s-au apărat acuzaţii?

În instanţă, reprezentanţii ANRE au afirmat că instituţia nu poate fi făcută responsabilă pentru actele unui operator economic. ANRE ceruse de la E.On detalii referitoare la problema semnalată de cei doi ieşeni. Conform răspunsului primit, în perioada mai-iulie 2017 în zonă fuseseră înregistrate trei întreruperi necesare pentru prevenirea extinderii unor avarii, cu o durată totală de aproape 4 ore, încă 7 întreruperi neplanificate, provocate de avarii cu durate între 4 minute şi 5 ore şi 18 minute, precum şi întreruperi planificate cu durata de 2 ore şi 7 minute. Conform legii, furnizorul de electricitate are obligaţia de a restabili alimentarea în maxim 12 ore, fiind tolerate 24 de întreruperi mai lungi de 3 minute anual. Precizările ANRE nu făceau însă referire în niciun fel la principala problemă, cea a reclanşărilor.

La rândul său, Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor a cerut respingerea plângerii, arătând că instituţia nu făcuse nimic care să lezeze vreun drept al reclamanţilor. Reprezentanţii CPC i-au acuzat pe cei doi de abuz de drept şi lipsă de bună-credinţă. Magistraţii Judecătoriei Hârlău au arătat însă că nu se poate vorbi de vreo intenţie a reclamanţilor de a şicana instituţia. Ei au chemat-o în judecată pentru că nu şi-ar fi îndeplinit corect atribuţiile de serviciu, un demers perfect legitim.

Şi E.On Energie a cerut respingerea acţiunii, invocând faptul că aceasta este depusă de Mihai şi Aurica A., în timp ce contractul de furnizare a energiei este încheiat doar cu Mihai A. Solicitarea nu a fost acceptată de judecători, aceştia precizând că titularul contractului este, dimpotrivă, Aurica A. Un alt argument invocat de E.On a fost distincţia dintre furnizorul de energie şi operatorul de distribuţie. E.On Energie este furnizor, societatea neputând fi trasă la răspundere pentru activitatea operatorului de distribuţie. Acesta însă face parte din acelaşi grup de firme, fiind vorba de acelaşi concern. În plus, reclamanţii nu au făcut dovada că ar fi suferit vreun prejudiciu moral sau material şi nici nu ar fi dovedit legătura dintre acest prejudiciu şi vreo faptă comisă de societate.

Oamenii renunţă la centrale

În replică, cei doi ieşeni au precizat că nu pot fi obligaţi să cumpere zilnic ziarele pentru a afla ce întreruperi a mai anunţat E.On. Întreruperile ar fi putut fi anunţate şi prin SMS. Cu privire la prejudiciile materiale, ei au arătat că în urma unei întreruperi a curentului electric în timpul iernii, centrala s-a încins şi a refulat toată apa, provocând şi arderea instalaţiei electrice. Exploatarea centralei, în valoare de 9.000 de lei, nu mai prezenta astfel siguranţă.

„În ce priveşte întreruperile neplanificate, acestea sunt cauzate de nepăsarea şi lipsa de responsabilitate a angajaţilor E.On, aceste întreruperi fiind cauzate de faptul că transformatoarele sunt vechi şi de slabă calitate, E.On şi Delgaz Grid nefăcând investiţii la reţeaua de distribuţie. În fiecare zi sunt întreruperi de scurtă sau lungă durată, cele mai frecvente fiind reclanşările, care sunt în număr de 30-40/zi, motiv pentru care consumatorilor le sunt distruse aparatele de uz casnic. Foarte dese sunt şi fluctuaţiile de curent intermitent, care sunt de natură a crea prejudicii“, au menţionat cei doi în răspunsul la întâmpinarea E.On.

În faţa instanţei a fost chemată şi martora D.U., care a confirmat situaţia. Ea însăşi strânsese semnături de la sătenii din Poiana pe un memoriu depus la E.On, fără ca situaţia să se schimbe însă în bine. D.U. avusese şi ea centrală pe lemne, cumpărată în 2010. A fost nevoită să renunţe la ea tocmai din cauza întreruperilor frecvente ale energiei electrice, înlocuind-o cu una pe gaz. Ea a confirmat şi reclanşările frecvente, scăpate din vedere de ANRE. Un alt martor a precizat că din motive similare i s-au defectat frigiderul şi hidroforul, iar unui bătrân pe care îl are în grijă, televizorul. Magistraţii au reţinut şi faptul că situaţia din Poiana este veche. În 2012, acelaşi Mihai A. obţinuse de la E.On 730 lei daune materiale şi 730 lei daune morale pentru defectarea centralei termice din cauza întreruperilor curentului electric.

E.On, găsit vinovat

„Instanţa reţine că în mod cert şi în prezent, ca şi în trecut, respectiv la nivelul anilor 2011-2012, cetăţenii din localitatea Poiana se confruntă cu aceeaşi problemă mai veche, constând în întreruperile şi reclanşările foarte dese al curentului electric“, au precizat judecătorii.

Faptul că întreruperile au caracter accidental nu este de natură a înlătura răspunderea E.On, au apreciat magistraţii. „Obligaţia principală asumată de pârâta E.On Energie România SA este aceea de furnizare către clienţi a energiei electrice, după anumite standarde de calitate, ce implică şi executarea cu caracter de continuitate a acestei obligaţii. Instanţa nu poate să nu observe că în cazul reclamanţilor, ca şi a celorlalţi locuitori din Poiana, întreruperile curentului electric nu mai au de mult timp caracter excepţional, devenind regula. Pe de altă parte, instanţa nu poate să nu observe faptul că întreruperile de curent electic în satul Poiana, fie acestea şi accidentale, sunt mult prea dese faţă de alte localităţi, fiind greu de crezut că acestea se datorează doar unor factori externi, cum ar fi pătrunderea păsărilor între conductoare“, se menţionează în sentinţă.

Judecătorii din Hârlău au apreciat că stresul şi disconfortul suferite de reclamanţi sunt indiscutabile, aceştia fiind îndreptăţiţi la despăgubiri. La acestea este îndreptăţit şi Mihai A., chiar dacă nu el este titularul contractului, întrucât locuieşte cu mama sa şi este supus aceluiaşi stres. Magistraţii au decis obligarea E.On la plata a 500 de lei ca daune morale către fiecare reclamant. În schimb, ei au apreciat că nu s-a putut demonstra că şi ANRE ori CJPC au provocat vreun prejudiciu cert reclamanţilor, cele două instituţii fiind exonerate de la plata vreunor despăgubiri. Delgaz Grid SA, chemată în garanţie pentru E.On, a declarat apel împotriva sentinţei. O sentinţă definitivă este astfel aşteptată de la Curtea de Apel în două săptămâni.

Sursa Ziarul de Iasi

Alte articole