Se preconizează un an agricol fără precedent în ultimele decenii – cel puţin asta au susţinut fermierii din Moldova în ultima lună. După un an secetos, în care multe culturi au fost de-a dreptul calamitate, speranţa pentru 2021 este mare: au fost ploi multe, atunci când culturile „au legat”, dar precipitaţiile au fost şi bine distribuite de-a lungul săptămânilor.
Anul trecut, spre exemplu, luna iunie 2020 a fost una deosebit de ploioasă, dar au fost furtuni şi concentraţii mari de precipitaţii în timp scurt. „Ziarul de Iaşi” a luat legătura cu specialiştii de la Universitatea de Ştiinţele Vieţii din Iaşi, care admit că sunt condiţii pentru culturi foarte bune toamna viitoare, dar îşi păstrează un optimism rezervat. „Agronomii au o vorbă, mai ales când vine vorba de culturile păioase de toamnă: până nu recoltăm, tot ce vedem pe teren e iarbă. Doamne fereşte! – dar o calamitate poate veni oricând”, a declarat conf.dr. Denis Ţopa, decan al Facultăţii de Agricultură de la USV Iaşi.
Cu 50% mai multă ploaie decât în sezonul trecut
Decanul a precizat că toate probele analizate din câmpurile experimentale ale universităţii arată că rezerva de apă din sol este la un nivel mediu spre ridicat. Ceea ce înseamnă, spune conf.dr. Denis Ţopa, că există premisele unor producţii foarte bune de cereale păioase de toamnă: pe câmpurile USV sunt plantaţii de grâu de toamnă, dar fermierii au raportat şi că la orzoaica de toamnă lucrurile arată mai bine ca în ultimii 10 ani. „Putem vorbi de producţii foarte bune, a fost un debut bun de an calendaristic, o primăvară bună, cu precipitaţii mai mult decât favorabile. M-am uitat pe datele furnizate de staţia meteo automată de la noi din fermă, faţă de anul trecut, din septembrie 2020 şi până acum au plouat cam 500 de mm/ metru cub, în timp ce în perioada septembrie 2019 – aceeaşi perioadă ca acum în 2020, au fost circa 380 de mm, dar care a fost neuniform distribuită”, a precizat conf.dr. Denis Ţopa.
Ce ne aşteaptă în continuare?
Profesorul spune că nu doar turiştii, ci şi agronomii aşteaptă acum un pic de vreme bună. Este nevoie de căldură, spune el, fiindcă toate culturile sunt puţin întârziate. Iar în lunile care urmează va mai fi nevoie de ploaie, dar distribuită uniform în toate lunile verii. Spre exemplu, pentru porumb este important să plouă măcar 40-55 de mm, în luna mai, dar şi în iulie. „Seceta de anul trecut nu s-a simţit la fel în toată regiunea – anul trecut, din discuţiile cu fermierii, am văzut că au fost ploi localizate – pe o parcelă a plouat într-o zi, 200 de metri mai încolo a fost lipsă completă. Dar am fost anul trecut în ferme din sudul Moldovei, la Galaţi, Brăila, şi vă spun drept că sunt fermieri care au luat în primăvară decizia să întoarcă culturile de toamnă şi să semene floarea soarelui şi porumb, sperând să obţină ceva, şi care nu au recoltat niciun bob”, a declarat conf.dr. Denis Ţopa.
Deşi sunt producţii mari, există prognoze de preţuri crescute
Decanul însă atrage atenţia că situaţia de anul trecut şi producţia mare de anul acesta nu va duce la preţuri scăzute ci, din contră, invocă faptul că există analize economice care spun că în toamnă fermierii vor vinde mai bine culturile de grâu sau rapiţă, iar asta se va resimţi la nivelul preţurilor produselor de profil. „Contează să ai constant cultură, dar în agricultură e posibil să ai 9 ani excepţionali, dar dacă al zecelea an este la fel ca 2020, te poate duce în faliment. Din păcate, nu putem vorbi de o reţetă generală a succesului, este nevoie de inputuri performante, de flux constant de bani, de experienţă, de oameni bine pregătiţi. Dar fermierul are nevoie şi de curaj, un pic de răbdare şi nu în ultimul rând de mult noroc”, a explicat conf.dr. Denis Ţopa.
