C.P. Implicăm cetățenii, ONG-urile și specialiștii în relația cu autoritățile publice. Mă număr printre deputații care au inițiat acest proiect legislativ pe care l-am depus pentru modificarea legii nr. 52/2003 privind transparența decizională pentru optimizarea participării cetățenești la procesul de adoptare a proiectelor de acte normative. Inițiatorii acestei legi sunt Monica Berescu, Diana Buzoianu, Sabin Sărmaș, Oana Cambera, Cătălin Teniță, având alături zeci de parlamentari din grupurile parlamentare USR PLUS și PNL care susțin inițiativa.
Principalele prevederi ale proiectului de modificare a legii nr. 52/2003 privind transparența decizională:
- Crearea unei platforme naționale de transparență decizională, aceasta reprezentând platforma electronică unică, publică, stabilită la nivel național, în care toate autoritățile administrației publice locale și centrale publică toate proiectele actelor normative.
- Îmbunătățirea calității documentelor postate și publicarea noilor documente în format editabil, această condiție fiind aplicată tuturor site-urilor instituțiilor publice. Astfel, cetățenii, societatea civilă și membrii instituțiilor pot prelua cu ușurință informația distribuită.
- Autoritățile publice care au resursele necesare precum accesul la internet vor desfășura ședințele publice de dezbateri a proiectelor de acte normative și în mediul online, acestea fiind accesibile live de pe site-ul tuturor instituțiilor.
„Digitalizarea și transparența decizională trebuie să devină pietrele de temelie pentru modernizarea administrației publice locale. Dacă ne dorim ca aparatul administrativ local să lucreze realmente în interesul cetățeanului atunci trebuie să îi lăsăm acestuia din urmă posibilitatea de a participa în mod activ la deciziile care îi influențează viața în mod direct”, afirmă Monica Berescu, deputată USR PLUS și co-inițiator al proiectului.
Cui se adresează proiectul de îmbunătățire a transparenței decizionale
Implementarea modificărilor asupra legii nr. 52/2003 vor avea drept rezultat îmbunătățirea transparenței decizionale, astfel incat România se va alătura unui trend european în acest sens și poate sa devină un exemplu de bune practici la acest capitol. Concret, există cel puțin trei categorii de beneficiari pentru care îmbunătățirea transparenței decizionale joacă un rol esențial:
- Cetățenii activi care își doresc să contribuie la o societate condusă după reguli clare, corecte, care să reflecte interesele comunității.
- ONG-urile și grupurile civice care de ani de zile se implică cu pasiune și determinare în realizarea proiectelor la nivel local și național, în protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor
- Specialiștii care au cunoștințele necesare și, nu de puține ori, și dorința de a ajuta la redactarea unor proiecte de acte normative care să fie implementate cu succes.
“Noul proiect legislativ va responsabiliza autorităţile publice și pe noi, decidenţii politici, în faţa celor pe care trebuie să-i servim zi de zi: cetățenii României. Crearea unei platforme la nivel național pentru publicarea proiectelor de acte normative, publicarea acestor documente într-un format editabil și existența unor sancțiuni pentru nerespectarea acestor obligații sunt modificările de la care începem pentru a perfecta un proces care este ineficient în multe cazuri”, a declarat deputatul USRPLUS Diana Buzoianu, unul dintre inițiatorii proiectului.
Pentru aceste trei categorii de beneficiari, transparența decizională, așa cum este ea reflectată astăzi, nu a reprezentat întotdeauna un proces în care au putut să-și facă vocea auzită. Modificări ale legii 52/2003 în ideea eficientizării și creșterii accesului la procesul de dezbatere a proiectelor de acte normative reprezintă un pas mare pentru a crește, la final, calitatea actelor normative adoptate.
“Este esențial să înțelegem că cetățenii nu au voce o singură dată la patru ani, atunci când sunt alegeri. Că ei trebuie să fie informați și consultați când autoritățile administrației centrale și locale elaborează acte normative care îi afectează, iar acest lucru trebuie să se facă cât mai facil și mai transparent, prin mijloacele tehnologice ale zilelor noastre”, completează Cătălin Teniță, deputat USRPLUS.
„Cetățenia activă, exprimarea opiniei, prezentarea ideilor și implicarea în procesul decizional trebuie să fie elemente esențiale ale unei administrații publice locale democratice. Este momentul să sprijinim transformarea administrației românești în una deschisă, colaborativă, în care cetățeanul să fie un pilon central. Prin acest proiect ne dorim să încurajăm cât mai mulți oameni să participe activ la fundamentarea deciziilor și să eliminăm obstacolele din consultarea publică, care este în prezent un proces greoi și contra-intuitiv”, a adăugat Oana Cambera, co-inițiator al proiectului.
Context: participarea cetățenilor la procesul decizional este fragmentată și inaccesibilă în prezent
România a început procesul transparentizării activității administrației publice locale și centrale, realitate ce se reflectă inclusiv prin adoptarea și implementarea legilor nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes public, precum și legea nr. 52/2003 privind transparența decizională.
Aceste instrumente legislative au devenit realitate pentru a reflecta, încă o dată, faptul că în centrul activității administrației publice trebuie să fie cetățeanul. Este greu de perceput un asemenea obiectiv fără a exista o informare permanentă a cetățenilor, fără ca aceștia să cunoască clar ce decizii sunt luate cu impact asupra vieții lor, dar, mai ales, fără implicarea lor concretă în momentul luării acestor decizii.
Cu toate că în România drepturile cetățenești provenite din implementarea legii 52/2003 sunt în vigoare de aproximativ două decenii, în prezent participarea cetățenilor la procesul decizional rămâne una fragmentată și inaccesibilă în practică pentru multe categorii de români.
