More

    Ajunul Bobotezei, prima zi de post din noul an calendaristic

    Array

    Ajunul Bobotezei, din 5 ianuarie, este prima zi de post din noul an, dupa 11 zile in care nu au mai fost restrictii alimentare, cu ocazia sarbatorilor Nasterii Mantuitorului si Anului Nou.

    Pentru a intampina cum se cuvinte aceasta mare sarbatoare, a Bobotezei, credinciosii tin post aspru sau chiar post negru, luand numai dimineata Agheasma Mare, pe care o au pastrata din anii trecuti.
    “Oamenii se pregatesc pentru a preintampina cum se poate mai bine marea sarbatoare si de aceea, inaintea zilei de Boboteaza avem o zi in care se ajuneaza, adica Ajunul Botezului. Este o zi de pregatire duhovniceasca prin post aspru pentru a preintampina aceasta mare sarbatoare a Botezului Domnului”, a declarat pentru MEDIAFAX, parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane.
    Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau sa primeasca botezul. Dupa ce erau botezati, puteau sa participe pentru prima data la Liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca.

    Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alaturi de Inaltarea Sfintei Cruci praznuita la 14 septembrie, si de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, pomenita la 29 august.

    Ajunul Bobotezei

    Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume “pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii”. Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor “pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele”. In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.

    Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

    In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.

    In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

    Tradiţii de Bobotează

    Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursida în dragoste.

    Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi daca postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătoreasca.

    În unele zone ale tarii, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământata doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

    După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge petitorii la uşa fetei respective.

    Boboteaza – sfinitirea apei

    In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg – unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii.

    Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga “Chiraleisa”- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii – si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

    Boboteaza – practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice

    Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.

    In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.

    Luna ianuarie este o perioada care abunda in sarbatori.

    La 1 ianuarie, Biserica a praznuit Taierea imprejur cea dupa Trup a Domnului si tot atunci crestinii ortodocsi l-au cinstit pe Sfantul Ierarh Vasile cel Mare.

    Botezul Domnului sau Boboteaza este sarbatorita, ca in fiecare an, la 6 ianuarie, cand in toate lacasurile de cult ortodoxe se oficiaza slujba Aghesmei Mari. Slujba sfintirii apei se poate face atat in Ajun, cat si in dimineata zilei de Boboteaza si aminteste de momentul in care Mantuitorul Iisus Hristos a fost botezat in apele Iordanului.

    La 7 ianuarie, in Biserica Ortodoxa se face pomenirea Sfantului Proroc Ioan Botezatorul, Inaintemergatorul Domnului.

    Pe 10 ianuarie, in calendar este mentionat Sfantul Cuvios Antipa de la Calapodesti. Sfantul este praznuit in mod deosebit in judetul Bacau, dar si in Capitala, o parte din moastele sale aflandu-se la Manastirea Christiana. Apoi, Cuviosul Antonie cel Mare, ocrotitor al multor lacasuri de cult din tara noastra, este cinstit la 17 ianuarie. Pe 21 ianuarie este pomenit Cuviosul Maxim Marturisitorul, pe 25 ianuarie, Sfantul Ierarh Grigorie Teologul, iar, in penultima zi a lunii, este sarbatoarea Sfintilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur.

     

    Ce părere ai?

    Related Articles

    Să fim oameni, nu roboți!

    Uitați-vă cu atenție în jurul vostru! În fiecare scară de bloc, pe orice stradă din suburbii este cel puțin o persoană singură sau o...

    O femeie din București își caută mama. Aceasta s-ar fi stabilit în Pașcani

    O femeie din București își caută mama. Aceasta s-ar fi stabilit în Pașcani. //

    Paște fără tichete sociale pentru pășcănenii cu venituri mici! Viceprimarul Rățoi: Sunt bani aruncați pe apa Sâmbetei! Pintilie: În calitate de președinte al PNL...

    Pășcănenii cu venituri mici nu vor primi, in acest an, tichete sociale de Paste. Hotărârea a fost luată de legislativul pascanean, întrunit in ședința...

    INFOBIT - STIRILE ZILEI

    PULSUL ZILEI

    Nu esti conectat la internet